Reforma administrației lovește în ajutoarele sociale: popriri pentru datorii locale

De anul acesta, primăriile din România vor putea executa silit indemnizațiile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și venitul minim de incluziune, dacă au restanțe la plata taxelor și impozitelor locale. Măsura este inclusă în al treilea pachet propus de guvern, care vizează reforma administrației, arată TVR Info.

Concret, autoritățile locale vor putea reține lunar sume direct din ajutoarele sociale, pe baza titlurilor executorii emise de organele fiscale locale. Banii reținuți vor fi virați în bugetele primăriilor în termen de 10 zile lucrătoare, iar executarea silită va fi suspendată imediat ce beneficiarii își achită datoriile.

Măsura îi vizează pe unii dintre cei mai vulnerabili români: persoane cu handicap grav care au optat pentru indemnizația de asistent personal sau de însoțitor, părinți sau reprezentanți legali ai copiilor cu handicap grav, dar și familii sau persoane singure care beneficiază de venit minim de incluziune.

Indemnizația asistentului personal este egală cu salariul minim net pe economie și ajunge în prezent la 2.574 de lei lunar. În cazul venitului minim de incluziune, sumele sunt semnificativ mai mici: de la 346 de lei pe lună per membru de familie, până la 504 lei pentru persoanele singure de peste 65 de ani, sau maximum 879 de lei pe membru de familie pentru sprijinul acordat familiilor cu copii.

Guvernul justifică această schimbare prin nevoia de a crește colectarea taxelor locale și de a reduce presiunea financiară asupra primăriilor. Potrivit datelor oficiale, datoriile restante către bugetele locale se ridică anual la miliarde de lei, iar impozitele neplătite pe clădiri, terenuri și amenzile reprezintă o parte importantă din aceste sume.

Criticii avertizează însă că executarea silită a ajutoarelor sociale riscă să afecteze direct capacitatea de subzistență a beneficiarilor. Pentru multe dintre aceste persoane, ajutorul lunar reprezintă singura sursă stabilă de venit, iar orice reținere poate însemna imposibilitatea de a plăti medicamentele, utilitățile sau hrana de bază.

Proiectul de lege se află în continuare în dezbatere publică, însă semnalul transmis este unul clar: în încercarea de a-și echilibra bugetele, autoritățile locale vor avea acces inclusiv la cele mai sensibile forme de sprijin social.