Austria reduce puternic TVA-ul la alimente, deși inflația este încă ridicată, iar deficitul e mare

Guvernul Austriei a decis să reducă TVA-ul la alimente la 5% pentru a sprijini puterea de cumpărare a cetățenilor și pentru a ține inflația sub control, care era de 4%. În contrast, Guvernul României a majorat recent TVA-ul la alimente la 11%, chiar dacă inflația este mult mai ridicată, de 10%.

„Austriecii, cu un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 60.000 de euro, plătesc taxe pe alimente sub jumătate din cât plătesc românii, cu un PIB de ~20.000 euro. Guvernul României pare să-și prioritizeze reducerile de deficit și schemele de ajutor de stat pentru firme de partid în detrimentul populației”, afirmă  Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, pentru B1 TV.

Năsui subliniază că și Austria se confruntă cu probleme fiscale – deficit de 5% și datorie publică de 80% din PIB – dar diferența majoră constă în modul în care guvernul gestionează povara fiscală, evitând să o lase exclusiv pe umerii cetățenilor.

Cota standard de TVA în Austria pentru 2026 este de 20%, cu cote reduse de 13% și 10% pentru anumite bunuri și servicii.

Ce se întâmplă cu taxele în România?

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că anul în curs marchează finalul măsurilor de corectare a deficitului bugetar și a dat asigurări că nu vor fi introduse noi taxe sau impozite. În schimb, Guvernul pregătește pachete de sprijin economic, scrie Mediafax.

Invitat la Radio România Actualități, premierul Ilie Bolojan a dat curs discuțiilor privind relansarea economică și reformarea administrației publice, într-o perioadă în care Guvernul încearcă să recâștige încrederea mediului de afaceri și a populației, după ani marcați de presiuni fiscale și dezechilibre bugetare.

„Trebuie să închidem componenta de nedreptăți, pentru că, atâta timp cât nu se rezolvă aspectele care deranjează foarte mult oamenii, este greu să existe o încredere socială serioasă. În a doua jumătate a acestui an se vor vedea, treptat, efectele acestor măsuri. Asta înseamnă că va trebui să ne scadă inflația. Acest an este un an în care măsurile de corectare a deficitului se vor încheia. Nu vor mai crește taxe și impozite, greutatea va fi preluată și de către aparatul de stat.”

Mai mult, acesta a afirmat că presiunea ajustărilor bugetare nu va mai cădea pe mediul privat și pe populație, ci va fi preluată inclusiv de aparatul de stat, în contextul încheierii etapelor de corectare a deficitului, adăugând că România se va dezvolta în următorii ani dacă vom pune economia pe baze sănătoase.

„Vor fi pachete care să stimuleze anumite domenii relevante, prin acordarea unor deduceri pentru investițiile făcute din impozitele pe profit, prin acordarea unor ajutoare de stat, prin măsuri de simplificare, debirocratizare și de scurtare a termenelor de avizare, precum și prin termene de sprijin, astfel încât să ne punem economia pe baze sănătoase, iar România să se dezvolte în următorii ani.”

Potrivit premierului, obiectivul Guvernului este stabilizarea economică și crearea unor condiții care să permită dezvoltarea României pe termen mediu și lung, prin stimularea investițiilor și reducerea birocrației care încetinește proiectele economice.

Referitor la subiectul sensibil al vârstei de pensionare, șeful Executivului a precizat că modificările vor fi reglementate ulterior, printr-un proiect separat de legislația privind reforma administrației.

„Creșterea vârstei de pensionare va fi adoptată printr-un proiect ulterior legislației privind reforma în administrație.”