Conferința de securitate de la München: Principalele declarații ale liderilor politici
Reuniunea anuală de la Conferința de securitate de la München a scos la iveală viziuni concurente asupra Occidentului. În timp ce Rubio a făcut apel la Europa să contribuie la salvarea unei civilizații comune, Kaja Kallas a sugerat că Europa nu are nevoie să fie salvată, scrie Euronews.
Reuniunea anuală a adunat delegații diplomatice de vârf din America, Ucraina și Europa, punând accentul pe relațiile transatlantice. Cele trei zile de discuții au evidențiat două viziuni concurente asupra Occidentului, a ceea ce reprezintă acesta și a valorilor sale.
Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut apel la Europa să ajute la salvarea Occidentului ca civilizație comună, în timp ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a respins această idee, afirmând că UE nu are nevoie să fie salvată. Între timp, președintele Volodimir Zelenski a îndemnat europenii să convină asupra unei date la care Ucraina să fie
„tehnic pregătită”
să adere la blocul comunitar în 2027.
Euronews a ascultat discursurile multor lideri mondiali și miniștri care au urcat pe scenă pentru a vă prezenta cele șase citate pe care trebuie să le rețineți din ediția de anul acesta.
SUA „nu are niciun interes să fie un administrator politicos și ordonat”: Rubio
„Nu vrem ca aliații să raționalizeze status quo-ul defectuos în loc să ia în considerare ceea ce este necesar pentru a-l repara, deoarece noi, în America, nu avem niciun interes să fim administratori politicoși și ordonați ai declinului controlat al Occidentului”,
a declarat sâmbătă secretarul de stat american Marco Rubio.
Context: Liderii europeni au așteptat cu sufletul la gură discursul lui Rubio, sperând că nu va fi o repetare a atacului virulent de anul trecut împotriva continentului, lansat în același loc de vicepreședintele JD Vance, în contextul în care tensunile rămân ridicate după recentele amenințări ale președintelui SUA de a prelua cu forța controlul asupra Groenlandei.
Deși Rubio a adoptat un ton mai moderat în comparație cu Vance, mesajul său a fost similar: Occidentul se confruntă cu un declin civilizațional din proprie voință, din cauza politicilor prost concepute, care decurg din
„cultul”
climatic și migrația în masă. Și are nevoie să fie salvat.
Ceea ce a fost diferit însă a fost apelul lui Rubio către europeni de a se alătura Statelor Unite, descriind Washingtonul ca fiind
„copilul Europei”
și afirmând că destinul său
„este și va fi întotdeauna legat”
de Europa.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat că s-a simțit
„foarte liniștită”
în privința relațiilor cu Statele Unite după ce a ascultat discursul lui Rubio.
Înaltul reprezentant Kallas a respins ideea că Uniunea Europeană ar avea nevoie de salvare.
„Contrar a ceea ce ar putea spune unii, o Europă trează și decadentă nu se confruntă cu dispariția civilizației”,
a afirmat aceasta, făcând referire la un document controversat privind strategia de securitate națională a SUA, publicat anul trecut, care solicita o inversare a cursului politicilor cheie, de la climă la migrație.
Absența Europei de la negocierile de pace este „o mare greșeală”: Zelenski
„Europa este practic absentă de la masa negocierilor. În opinia mea, este o mare greșeală. Și noi, ucrainenii, suntem cei care încercăm să implicăm Europa pe deplin în acest proces, astfel încât interesele și vocea Europei să fie luate în considerare. Acest lucru este foarte important”,
a declarat sâmbătă președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Context: Europa a fost marginalizată de la negocierile de pace care au început anul trecut, după ce Trump a reînnoit contactul Washingtonului cu Moscova. Negocierile bilaterale între Ucraina și Rusia sunt mediate de SUA în locații situate în afara Europei.
Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că țările europene sunt în prezent cei mai mari donatori de asistență militară și financiară pentru Ucraina și că se așteaptă ca acestea să suporte greul garanțiilor de securitate după încetarea focului, deși solicită sprijinul SUA.
Discuțiile din Europa pentru numirea unui trimis special pentru negocieri sunt în curs de aproape un an, dar se pare că nu există un favorit clar. Președintele francez Emmanuel Macron a încercat recent să reia contactul cu Moscova, trimițându-și diplomatul de rang înalt în Rusia.
Întâlnirea a dat puține rezultate.
Cu toate acestea, așa cum a declarat sâmbătă președintele lituanian Gitanas Nausėda în cadrul unei mese rotunde la München, aceste eforturi nu contează prea mult, deoarece
„Putin nu este dispus să discute cu noi, iar Washingtonul este dispus să permită acest lucru”.
Zelenski a declarat același lucru jurnaliștilor, sugerând că Putin va încerca să divizeze și să domine o Europă
„foarte coordonată”,
deși l-a felicitat pe Macron pentru transparența cu care a abordat discuțiile și natura acestora. Președintele francez a declarat la Conferința de securitate de la München că Europa va trebui să-și reproiecteze complet cadrul de securitate în fața unei Rusii agresive.
Ordinea mondială așa cum o cunoaștem „nu mai există”: Merz
„Dar mă tem că trebuie să o spunem și mai dur: această ordine, oricât de imperfectă ar fi fost chiar și în perioada sa de glorie, nu mai există”,
a declarat vineri cancelarul german Friedrich Merz.
Context: Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, practicile comerciale neloiale și comportamentul agresiv al Chinei, precum și atitudinea din ce în ce mai disprețuitoare a SUA față de aliații de lungă durată și instituțiile multinaționale rearanjează complet mizele geopolitice.
Pentru Merz, ordinea internațională bazată pe norme care a apărut după al Doilea Război Mondial, în care Occidentul vorbea cu o singură voce sub conducerea SUA, s-a încheiat, iar
„politica marilor puteri”, cu „normele sale dure și adesea imprevizibile”,
a revenit.
El a avertizat că, în această nouă eră,
„libertatea Europei nu mai este un dat” și că aceasta „va trebui să dea dovadă de fermitate și determinare pentru a-și afirma această libertate”.
Franța, în dialog cu Germania privind umbrela nucleară: Macron
„Am inițiat un dialog strategic cu cancelarul Merz și (alți) lideri europeni pentru a vedea cum putem articula doctrina noastră națională”
privind descurajarea nucleară, a declarat vineri președintele francez Emmanuel Macron.
„Acest dialog este important deoarece reprezintă o modalitate de a articula descurajarea nucleară într-o abordare holistică a apărării și securității. Este o modalitate de a crea convergență în abordarea noastră strategică între Germania și Franța”,
a adăugat el.
Context: Descurajarea nucleară – asigurată în mare parte de SUA pentru Europa – se numără printre subiectele tot mai discutate, pe măsură ce Europa își regândește doctrina nucleară pentru prima dată de la sfârșitul Războiului Rece. Revizuirea este determinată în parte de îndoielile cu privire la angajamentul viitor al Washingtonului față de securitatea europeană.
Trump a acuzat Europa că nu face suficient pentru propria apărare, a amenințat că va folosi forța militară pentru a lua Groenlanda de la Danemarca, aliat NATO, și a clarificat că SUA doresc să-și retragă parțial activele din Europa pentru a se orienta către alte zone de conflict.
În timp ce Germania pare să ia în considerare serios oferta Parisului, alte țări ale UE nu sunt atât de convinse. Prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez, care s-a poziționat ca voce progresistă anti-Trump, a folosit discursul său de la Conferința de securitate de la München pentru a avertiza împotriva reînarmării nucleare.
El a afirmat că descurajarea nucleară este o modalitate
„prea costisitoare și riscantă” de a evita conflictele și că „un sistem care necesită zero erori și corecții constante pentru a evita distrugerea totală nu este o garanție, ci un pariu”.
„Dorința” lui Trump pentru Groenlanda „este exact aceeași”: premierul danez
„Nu, din păcate nu. Cred că dorința președintelui SUA este exact aceeași”,
a declarat sâmbătă premierul danez Mette Frederiksen, când a fost întrebată dacă tensiunile din jurul Groenlandei s-au calmat complet în urma medierii NATO.
Context: Trump a declarat luna trecută că este gata să preia cu forța controlul asupra insulei arctice, amenințând cu impunerea de tarife vamale asupra mai multor țări europene care au trimis câteva zeci de soldați în Groenlanda. Disputa a stârnit o agitație diplomatică și temeri că alianța NATO ar fi pe cale să se destrame.
Un acord privind „cadrul unui viitor acord pentru Groenlanda” încheiat între Trump și șeful NATO, Mark Rutte, a dus la dezamorsarea tensiunilor, SUA, Groenlanda și Danemarca angajându-se luna trecută în negocieri trilaterale. Între timp, aliații NATO au convenit să lanseze o activitate de vigilență sporită în nordul îndepărtat, numită Arctic Sentry.
Frederiksen a reiterat de la München că nu va face compromisuri în ceea ce privește integritatea teritorială, numind-o
„linie roșie”,
dar a subliniat că
„există și alte lucruri”
pe care SUA, Danemarca și Groenlanda le pot face împreună, cum ar fi extinderea prezenței militare americane pe insulă.
Prim-ministrul groenlandez Jens-Frederik Nielsen a descris între timp presiunea asupra insulei sale ca fiind
„inacceptabilă”
și actualul proces trilateral ca fiind
„primul pas corect”.
El a adăugat că Groenlanda este gata să-și facă partea și
„se angajează să facă parte din alianță”.
Clauza de apărare reciprocă a UE ar trebui revizuită: Von der Leyen
„Cred că a sosit momentul să punem în aplicare clauza de apărare reciprocă a Europei. Apărarea reciprocă nu este opțională pentru UE. Este o obligație prevăzută în propriul nostru tratat – articolul 42 alineatul (7)”,
a declarat sâmbătă președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Context: UE a lansat un program în valoare de 800 de miliarde de euro pentru a-și spori capacitatea de apărare până în 2030, în fața unui posibil atac din partea Rusiei și a îndoielilor cu privire la angajamentul SUA față de apărarea colectivă a NATO în temeiul articolului 5.
Articolul 42.7 al blocului prevede că
„dacă o țară a UE este victima unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte țări ale UE au obligația de a o ajuta și de a o asista cu toate mijloacele de care dispun”,
dar este considerat în general mai puțin puternic decât echivalentul său din NATO.
Puterea militară a Washingtonului servește ca un puternic factor de descurajare pentru alianță.
Von der Leyen a afirmat că articolul 42.7 ar avea greutate doar dacă s-ar baza pe încredere și capacitate, iar termenii clauzei sunt încă considerați vag definiți.
În discursul său axat pe apărare, ea a solicitat, de asemenea, un proces decizional mai rapid în UE pentru chestiunile legate de apărare și mai multe parteneriate cu terți, în special cu Regatul Unit.









