Polonezii și balticii își pun energia sub scut, după distrugerile energetice ale rușilor în Ucraina

Distrugerea deliberată a infrastructurii energetice a Ucrainei de către armatele lui Putin, prin intermediul unor atacuri aeriene masive și purtate cu regularitate, i-a obligat pe liderii politici din țările vecine cu Rusia să se ocupe cu atenție sporită de protejarea propriilor facilități de producție a energiei electrice și a rețelelor energetice.

Astfel, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au alocată suma de 113 milioane de euro din fondurile Uniunii Europene pentru realizarea de noi structuri defensive, inclusiv bariere fizice și tehnologie de bruiaj pentru a preveni atacurile cu drone, mijloace de apărare digitale pentru a proteja împotriva atacurilor cibernetice, instruirea de trupe pentru apărarea instalațiilor critice și echipe de intervenție rapidă pentru reparații etc. Este pentru prima dată când Comisia Europeană alocă fonduri pentru astfel de scopuri, subliniază publicația POLITICO.eu.

Securitatea aprovizionării cu energie este o chestiune prioritară pentru țările UE, mai ales după criza provocată de invazia rusească în Ucraina, începută acum 4 ani. Dar accentul pus pe protecția fizică a infrastructurii țărilor de pe flancul estic al NATO este o abordare nouă și reflectă conștientizarea în creștere a faptului că agresiunea rusă reprezintă o amenințare reală pentru toate aceste țări.

”Pe timp de pace, protecția cade în responsabilitatea companiilor energetice. Însă pe timp de război, devine responsabilitatea Ministerului Apărării. Iar ceea ce vedem acum în Ucraina este utilizarea energiei ca armă”,

a declarat pentru Politico ministrul energiei din Lituania, Žygimantas Vaičunas.

”Nu este o sumă uriașă de bani, dar este ceva. Și este un sprijin important”,

a declarat ministrul energiei din Letonia, Kaspars Melnis.

Pentru Letonia, gravitatea amenințării rusești a devenit evidentă în urma unui atac asupra cablului submarin EstLink 2 care leagă Țările Baltice de Finlanda, la sfârșitul anului 2024, care a crescut costul importurilor de energie electrică din Finlanda.

”Acesta a fost primul duș rece pentru noi, un semnal care ne-a trezit și ne-a arătat că oricând s-ar putea întâmpla ceva rău cu infrastructura noastră critică”,

a adăugat Melnis.

Vreme de șase luni, au fost căutate unele piese de schimb necesare reparațiilor, care au întârziat astfel mai mult decât fusese prevăzut. Ca atare, Letonia a început să stocheze componente și piese de schimb și să treacă la un program strict de mentenanță al infrastructurii energetice de rezervă, în pregătirea unor eventuale noi atacuri, a mai spus el.

”După evenimentul cu EstLink 2, am înțeles că piesele de schimb pot fi uneori chiar mai importante decât protecția în sine. Dacă se întâmplă ceva, trebuie să repari imediat. Nu poți proteja fiecare metru de cablu. Dar trebuie să fii pregătit să-l reconstruiești cât mai repede posibil”,

a mai declarat Melnis.

Securitatea energetică a trecut deja printr-un atent proces de consolidare. Patrulele NATO monitorizează acum cablurile EstLink 2 pe mare, în timp ce Letonia și Lituania au instalat un sistem anti-drone în punctele critice ale rețelelor lor, au mai spus miniștrii energiei din cele două țări. Altfel, toate cele trei țări baltice au întrerupt conexiunile cu rețelele energetice din Rusia și Bielorusia și și-au sporit conectivitatea cu Polonia.

Anterior, Finlanda a petrecut ani buni de zile consolidându-și rețelele energetice, stimulând sursele regenerabile de energie, îngropând cabluri de transport, crescând importurile de gaze naturale lichefiate din surse diverse și consolidându-și legăturile energetice cu vecinii.

”Din 2022 până în prezent, am înregistrat peste 30 de incidente sau tentative de deteriorare a infrastructurii energetice critice. Uneori poate fi vorba de atacuri ale rușilor, alteori de sabotaje locale – dar rezultatul este același. Dacă pierdem infrastructură critică, consumatorii plătesc prețul”,

a declarat Žygimantas Vaičiūnas.

Desigur că în condițiile aspre ale iernilor din Țările Baltice întreruperile de curent pot deveni rapid chestiuni de viață și de moarte.

”Ieri au fost minus 30 de grade. Nu am mai văzut geruri de felul ăsta de vreo 25 de ani. Pe asemenea vreme, chiar și câteva ore fără electricitate sunt teribil de grave”,

a adăugat ministrul lituanian

Finanțarea nu este rezervată exclusiv Țărilor Baltice, iar finanțarea UE va sprijini, de asemenea, proiecte de conectivitate transfrontalieră care vizează reducerea punctelor de defecțiune din sistemul de rețea al Europei.

În ultimele luni, atacurile atribuite unei game de actori diferiți au vizat infrastructura din Berlin, de pe Riviera Franceză și din Spania.

Andres Sutt, ministrul energiei din Estonia, a aprobat planurile complementare ale UE de a dezvolta interconectivitate a rețelelor la nivelul întregului bloc în cadrul pachetului său privind rețelele și a declarat că finanțarea specifică pentru securitatea energetică ar trebui extinsă pentru a acoperi întreaga Europă.

”Cu cât suntem mai interconectați în Europa, cu atât sistemul este mai rezilient”,

a spus el.

***

Din toamna trecută, Rusia lansează aproape zilnic atacuri asupra centralelor electrice, substațiilor și rețelelor energetice din Ucraina. Numai în ianuarie, 217 obiective au fost supuse unor astfel de atacuri, în care au fost utilizate peste 6000 de drone, 5500 de bombe aeriene ghidate și 158 de rachete, se arată într-un raport elaborat de Greenpeace și publicat pe 20 februarie.

Doar în Kiev, 1126 de blocuri de locuințe au rămas fără încălzire în timpul perioadelor de ger din ianuarie, iar în întreaga țară peste 1,2 milioane de persoane au rămas fără electricitate.

Întreruperile în alimentarea cu energie electrică au afectat și producția industrială. Serghei Pilipenko, directorul general al Kovalska Group, cel mai mare producător de beton și materiale de construcții, declara pentru Reuters că, din cauza întreruperilor de urgență, compania poate pierde până la 50% din producție.

Conform calculelor Centrului de Cercetări Economice din Kiev, în lunile ianuarie și februarie, oferta de energie electrică a fost cu 30% mai mică decât cererea.