Financial Times: Cea mai proastă lună pentru bonduri. Incertitudinea de pe piețe aruncă dobânzile în aer

• Nici nu ne-am stabilizat bine după restructurările bugetare impuse de guvernul Bolojan, că o luăm iar de la capăt. De data aceasta vina nu este a politicienilor români și a risipei gestionate de aceștia,  situația de pe piețele financiare internaționale o impune.
• Costurile de împrumut ale țărilor din Europa cresc rapid, din cauza temerilor legate de impactul fiscal cauzat de șocul scumpirii carburanților.
• O analiză a Financial Times arată că obligațiunile guvernamentale (bondurile) au avut în martie “una dintre cele mai proaste luni din ultimul deceniu”, pe măsură ce statele UE au început să intervină pe piață pentru domolirea creșterilor de prețuri.

Costurile de împrumut pe 10 ani ale Italiei au crescut vineri până la 4,14%, cu aproape 0,8% mai mult decât acum o lună. Obligațiunile franceze au atins vineri un maxim intraday de aproape 3,9%, cel mai ridicat nivel din 2009, în timp ce randamentele Spaniei au crescut la aproape 3,7%, cel mai mare nivel de la finalul anului 2023.

“Investitorii încep să realizeze că ne îndreptăm către un amestec de creștere economică mică și inflație mai mare, toate în combinație cu cheltuieli guvernamentale mai mari”,

a declarat Tomasz Wieladek, strateg macroeconomic european șef la T Rowe Price.

Dobânzile la obligațiunile României, țară cu un deficit bugetar de peste 7,6% în 2025, sunt acum cu 1% mai mari decât în februarie, un pas de creștere dublu față de cel al țărilor vestice.

Spania a operat deja o reducere de impozite în valoare de 5 miliarde de euro, prin scăderea TVA de la 21% la 10%, la electricitate, gaze naturale și combustibili. Italia a redus temporar accizele la combustibili cu 20% – o măsură care va costa 417 milioane de euro până pe lună. Guvernul României a redus deocamdată acciza pentru transportatori și agricultori, dar a anunțat că va opera reduceri generale ale accizelor la carburanți săptămâna viitoare.

Financial Times a grupat cheltuielile țărilor europene la precedenta criză energetică, începută de facto în septembrie 2021, înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, și a constatat că până în ianuarie 2023 țările UE cheltuiseră în medie 3,5-5% din PIB-ul lor pentru protejarea populației și a firmelor, ca urmare a scumpirii carburanților și gazelor naturale.

Sursa: Financial Times

OCDE a declarat săptămâna aceasta că multe dintre măsurile luate atunci au fost “prost direcționate, cu costuri fiscale semnificative” și a avertizat că măsurile de atenuare a impactului prețurilor mai mari la energie de data aceasta “s-ar adăuga la provocările bugetare cu care se confruntă acum majoritatea guvernelor europene”.