Am mai scăpat o dată: S&P confirmă ratingul și perspectiva României, dar e cam singura veste bună

Agenția de rating S&P Global a confirmat, vineri seara, ratingurile de credit suveran pe termen lung şi scurt, în valută străină şi locală, ale României, la nivelul ”BBB-/A-3”, menținând totodată perspectiva negativă, potrivit unui comunicat al agenției, citat de News.ro.

Pe scurt:

• Guvernul coaliție de patru partide din România continuă să ia măsuri pentru consolidarea deficitelor bugetare mari – prin creșteri de impozite și înghețarea salariilor și pensiilor.
• Agenția se așteaptă ca deficitul bugetar general să se reducă la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027, comparativ cu 7,7% din PIB în 2025.
• Previziunea S&P Global este că economia României va crește cu doar 0,25% în acest an și va înregistra o creștere medie de 2,5% în perioada 2027-2029, în condițiile slăbirii consumului, compensat doar parțial de intrările de fonduri UE, care ating un vârf de aproximativ 3% din PIB în 2026.
• Scenariul de bază presupune că efectele economice ale conflictului din Orientul Mijlociu vor fi gestionabile și ținute sub control, reflectând gradul relativ scăzut de dependență a economiei de importurile de energie. Cu toate acestea, agenția a revizuit în sus proiecțiile privind inflația și deficitul de cont curent pentru 2026 și 2027.
• În concluzie, agenția a confirmat ratingurile de credit suveran „BBB-/A-3” pentru România, precum și perspectiva, care rămâne negativă.

Analiştii S&P Global apreciază că România a făcut paşi concreţi pentru stabilizarea situaţiei economice, dar se confruntă cu şocul conflictului din Orientul Mijlociu, iar impactul asupra ţării va depinde şi de durata acestuia.

Aceștia subliniază şi la riscul politic, dar afirmă că,

”… deşi partidele care alcătuiesc coaliţia de guvernare nu sunt de acord cu privire la unele măsuri specifice, cele mai dure măsuri fiscale – inclusiv majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) şi îngheţarea pensiilor şi a salariilor din sectorul public – sunt deja în vigoare”.

Specialiştii avertizează, însă, că măsurile de consolidare fiscală trebuie să continue.

”Considerăm că bugetul României pentru 2026 reprezintă un angajament faţă de continuarea consolidării fiscale prin controlul cheltuielilor, îmbunătăţiri administrative şi îngheţarea salariilor şi a pensiilor”,

se mai arată în raport.

”Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că, în ciuda eforturilor depuse, riscurile legate de implementarea consolidării finanţelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani.

Perspectiva negativă reflectă, de asemenea, vulnerabilitatea României la riscurile externe crescânde de pe pieţele energetice globale, întrucât conturile fiscale şi poziţiile balanţei de plăţi aflate sub presiune lasă puţin spaţiu pentru a absorbi şocuri externe mai profunde sau prelungite”,

scrie agenţia de rating.

Scenariul pesimist

Într-un scenariu pesimist, S&P Global Ratings afirmă că ar putea reduce ratingurile în următorii doi ani, ”dacă traiectoria de consolidare fiscală a României se abate semnificativ de la aşteptări”:

”Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă măsurile de consolidare ale guvernului sunt insuficiente sau dacă creşterea economică modestă le împiedică eficacitatea. Întârzierile în plata fondurilor UE ar exacerba presiunile în acest scenariu.”

Reprezentanţii acesteia anunţă că ar putea lua în calcul, de asemenea, o retrogradare dacă presiunile externe se agravează, de exemplu, printr-o perturbare mai severă sau mai îndelungată a pieţei energetice cauzată de războiul din Orientul Mijlociu, care ar deraia de la aşteptările de inflaţie pe termen mediu ale României, slăbind în mod semnificativ creşterea economică, poziţia balanţei de plăţi şi rezultatele fiscale.

Scenariul optimist

Într-un scenariu optimist, agenţia de rating anunţă că ar putea revizui perspectiva la stabilă, dacă deficitele externe şi fiscale ale României s-ar reduce substanţial, susţinute de o revenire a creşterii economice.

Agenţia explică de ce a luat decizia confirmării ratingurilor:

”În ciuda încetinirii creşterii economice şi a efectelor secundare asupra preţurilor combustibililor generate de războiul din Orientul Mijlociu, estimăm că coaliţia guvernamentală de patru partide din România va înregistra progrese în implementarea măsurilor fiscale planificate pentru a reduce deficitul public general la 5,5% din PIB în 2027, comparativ cu 9,4% din PIB în 2024.

Punctul de plecare slab al finanţelor publice înseamnă că obiectivul de a reduce împrumuturile publice nete sub 3% din PIB, conform cerinţelor Tratatului de la Maastricht al UE, se va prelungi dincolo de 2030.

În acest interval, raportul datorie/PIB va rămâne pe o traiectorie ascendentă, crescând la peste 65% până la sfârşitul acestui deceniu.”

Cvasi-stagnare economică în acest an. Inflația nu slăbește

”În prezent, estimăm că economia României se va confrunta cu o aproape stagnare în 2026, pe măsură ce consolidarea fiscală, erodarea salariilor reale şi preţurile mai mari la energie vor exercita presiune asupra consumului privat.

Previziunea noastră este cu 1 punct procentual mai mică comparativ cu publicaţia noastră anterioară, deşi aşteptările noastre privind un nivel record al investiţiilor finanţate de UE vor compensa parţial aceşti factori”,

se arată în raport.

Potrivit specialiştilor, inflaţia va fi în medie de 7,25% în 2026, comparativ cu 6,75% în previziunea anterioară, şi de 4,5% în 2027, pe fondul preţurilor mai mari la petrol şi gaze.

”Previziunea noastră este că presiunile mai mari asupra preţurilor la importuri vor menţine deficitul nominal de cont curent la un nivel ridicat în 2026, în ciuda stagnării importurilor reale cauzate de consumul privat redus.

Un factor atenuant este faptul că România are o poziţie energetică destul de autosuficientă. Dependenţa sa de importurile de energie, de 30%, se numără printre cele mai scăzute din UE”,

se arată în dociment.

S&P mizează pe un vârf al atragerii de fonduri europene

Agenţia transmite şi că perspectivele balanţei de plăţi a României se stabilizează.

”Fluxurile record de fonduri UE, alături de investiţiile străine directe constante, vor finanţa majoritatea deficitului de cont curent al României, care rămâne ridicat în perioada 2026-2027.

Un flux neîntrerupt de fonduri UE stă la baza previziunilor noastre de creştere pe termen scurt şi mediu, întrucât investiţiile publice urmează să se accelereze în acest an şi în anul următor.

Preconizăm că creşterea economică va reveni la 2,5% în perioada 2027-2029”,

arată S&P Global Ratings.

Efectele măsurilor de austeritate: au stabilizat deficitul, dar au adus tensiuni în coaliție și în societate

Agenţia afirmă şi că măsurile de austeritate concentrate la începutul perioadei, introduse în 2025, au redus deficitul public, dar au contribuit şi la intrarea economiei într-o recesiune tehnică şi au tensionat coaliţia.

”Implementarea mai multor măsuri de reformă, precum şi agenda strictă de consolidare, vor pune la încercare coeziunea coaliţiei guvernamentale.

Ne aşteptăm ca guvernul să gestioneze perioadele de tensiune, dar recunoaştem riscurile legate de implementarea măsurilor fiscale anunţate şi a agendei mai largi de reformă. Acestea se referă, de exemplu, la potenţiale izbucniri ale dezacordurilor controversate din cadrul coaliţiei, la creşterea nemulţumirii publice sau la oboseala crescândă faţă de consolidare, toate acestea putând perturba implementarea angajamentului guvernului faţă de consolidare.”

Scenariul politic de bază: coaliția rezistă

Analiştii se referă şi la faptul că mandatul prim-ministrului Ilie Bolojan va înceta la sfârşitul anului 2026:

”În opinia noastră, acest acord de împărţire a puterii îmbunătăţeşte longevitatea guvernului, în ciuda faptului că acesta trebuie să pună în aplicare măsuri nepopulare. Acestea fiind spuse, ne aşteptăm ca coeziunea politică şi stabilitatea generală să fie contestate mai concret înainte de următoarele alegeri parlamentare de la sfârşitul anului 2028”.

S&P Global Ratings arată, de asemenea, că măsurile de consolidare susţinute ale coaliţiei de guvernare au stimulat performanţa fiscală a României, dar riscurile de execuţie şi potenţialele provocări juridice rămân.

”Pe parcursul celei de-a doua jumătăţi a anului 2025 şi până în 2026, guvernul a promovat multiple pachete de reforme, inclusiv creşteri ale TVA-ului, majorări ale accizelor şi ajustări ale impozitului pe profit. Acest lucru a dus la o îmbunătăţire a deficitului public general la 7,7% din PIB în 2025, de la 9,4% în 2024. Considerăm că bugetul României pentru 2026 reprezintă un angajament faţă de continuarea consolidării fiscale prin controlul cheltuielilor, îmbunătăţiri administrative şi îngheţarea salariilor şi a pensiilor”,

se mai arată în raport.

Intențiile bune ale guvernului: investiții substanțiale

Documentul menţionează că bugetul acordă prioritate simultan creşterilor substanţiale ale investiţiilor publice (8% din PIB, cea mai mare parte fiind finanţată de UE) şi cheltuielilor de apărare (care cresc la 3% din PIB), menite să susţină creşterea economică şi potenţialul pe termen lung.

”Rămân însă riscuri politice şi de execuţie practică, care decurg din potenţiale contestaţii legale privind adoptarea bugetului şi din vulnerabilităţi persistente legate de eficienţa colectării impozitelor şi de dependenţa de succesul reformelor administrative.

În plus, în urma şocurilor preţurilor la energie, guvernul a implementat unele măsuri de sprijin pentru sectoarele transporturilor şi agriculturii (sub 0,5% din PIB).

Acestea sunt însoţite de măsuri care transferă costul crescut către distribuitori şi comercianţii cu amănuntul şi, în estimarea noastră, nu reprezintă o cheltuială fiscală directă”,

se arată în document.

Specialiştii avertizează că, deşi eforturile fiscale pentru 2026 sunt clare, autorităţile nu au specificat încă măsurile fiscale pentru perioada ulterioară.

”Estimăm că datoria publică netă a României va depăşi 60% până la sfârşitul anului 2029, în creştere de la 52% în 2025. Recunoaştem că datoria externă reprezintă peste jumătate din total – un indiciu al legăturii puternice dintre deficitele fiscale şi cele externe. Previzionăm că cheltuielile cu dobânzile ale României vor continua să crească, de la puţin peste 2% din PIB în 2024, la un nivel estimat de 2,9% în 2026 şi la 3,4% până în 2028”,

se mai arată în documentul citat.

Creșteți gradul de colectare a taxelor!

”Îmbunătăţirea capacităţilor guvernului de colectare a impozitelor este un factor cheie pentru agenda de consolidare fiscală. La 30%, decalajul TVA al României (diferenţa dintre suma TVA pe care guvernul se aşteaptă să o colecteze şi suma pe care o colectează efectiv) este cel mai mare din UE”,

consemnează agenţia de rating.

Specialiştii avertizează că inflaţia ar putea ajunge din nou la 10% în al doilea trimestru, determinat în mare parte de creşterea preţurilor la petrol şi gaze.

”Deşi se preconizează că efectele de bază favorabile generate de majorările de impozite de la jumătatea anului 2025 şi de liberalizarea preţurilor la energie vor stimula dezinflaţia începând cu al treilea trimestru, aşteptările ridicate privind inflaţia şi efectele indirecte ale preţurilor la materiile prime continuă să reprezinte riscuri.

În prezent, prognozăm o inflaţie medie de 7,25% pentru 2026, revizuită în creştere cu 0,75 puncte procentuale pentru a reflecta impactul creşterii costurilor energiei”,

arată specialiştii S&P Global Ratings.