Al cui joc îl face Greenpeace? Ecologiștii fac orice să întârzie proiectul strategic Neptun Deep

Greenpeace România au anunțat miercuri printr-un comunicat de presă, că imagini realizate de sateliţi au surprins o deversare de fluide în perimetrul Domino, din Marea Neagră, o zonă de mare adâncime unde se desfăşoară forajele offshore din proiectul Neptun Deep. Potrivit organizaţiei, pata de poluare s-a întins pe o lungime de aproximativ 100 de kilometri şi a acoperit o suprafaţă de 45 km².

“Greenpeace România trage un semnal de alarmă privind sănătatea ecosistemului Mării Negre şi iresponsabilitatea companiilor OMV Petrom şi Romgaz, titularele proiectului Neptun Deep. Pe 10 martie 2026, imagini realizate de sateliţi au surprins o deversare de fluide în perimetrul Domino, o zonă de mare adâncime unde se desfăşoară forajele offshore (…) Pata de poluare s-a întins pe o lungime de aproximativ 100 de kilometri şi a acoperit o suprafaţă de 45 km², echivalentul a 6.300 de terenuri de fotbal”,

a transmis, miercuri, Greenpeace România, într-un comunicat de presă.

Organizaţia consideră că “responsabilitatea morală pentru aceste incidente revine direct companiilor titulare ale proiectului Neptun Deep”.

“Pe baza analizei traseelor maritime (date AIS – Automatic Identification System), sursa potenţială a acestei deversări masive ar fi nava suport SKANDI ASSERTER, un vas offshore multifuncţional care deserveşte direct platforma de foraj TRANSOCEAN BARENTS. Ruta acestei nave s-a suprapus parţial cu urma de poluanţi identificată de satelit”,

arată organizaţia.

Aceasta precizează că, în urma solicitărilor transmise, Autoritatea Navală Română a recunoscut că a primit o notificare în sistemul informatic de monitorizare (CleanSeaNet) cu privire la acest eveniment, însă nu a trimis nicio echipă pe mare pentru a constata cazul.

“Autoritatea a considerat evenimentul ca fiind «irelevant din punct de vedere operaţional» din cauza distanţei mari faţă de ţărm. În acelaşi timp, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a amânat transmiterea unui răspuns către Greenpeace România, cerând o prelungire a termenului legal la 30 de zile”,

se mai arată în comunicatul de presă.

“Companiile din spatele Neptun Deep profită de faptul că activitatea se desfăşoară departe de ochii lumii, iar autorităţile române refuză să verifice poluarea din larg dacă aceasta nu ajunge pe plajele turiştilor. Să închizi un potenţial caz de poluare pe o suprafaţă de 45 km² doar pentru că în notificare nu este menţionată o cantitate masivă de poluanţi sau faptul că acesta nu se deplasează spre o zonă sensibilă, este o capitulare în faţa marilor poluatori. România vrea să devină un hub energetic regional în Marea Neagră, dar are un plan de răspuns la poluarea marină cu hidrocarburi doar pe hârtie, care rareori este testat în realitate, şi instituţii care recunosc că nu au nave cu care să iasă în larg”,

a declarat coordonatorul campanii Greenpeace România, Alin Tănase.

Organizaţia afirmă că, în timp ce autorităţile exclud posibilitatea unui eveniment de poluare, cazul a fost detectat prin sateliţii radar Copernicus/Sentinel-1, procesat prin sistemul de inteligenţă artificială Cerulean şi validat manual de experţi în analiză oceanografică.

“Aceştia au confirmat că pata identificată are caracteristicile unui amestec de uleiuri şi fluide specifice navelor, substanţe care nu ar trebui să ajungă în mare”,

a mai transmis Greenpeace, adăugând că incidentul semnalat nu este un caz izolat.

Între 2022 şi 2025, Greenpeace România anunţă că a identificat 226 de pete de poluanţi în zona românească a Mării Negre.

“Greenpeace România solicită public companiilor implicate în proiectul Neptun Deep, OMV Petrom şi Romgaz, asumarea de urgenţă a responsabilităţii pentru activitatea navelor subcontractate şi cere autorităţilor o monitorizare post-incident reală şi transparentă, nu doar clasarea birocratică a problemelor de mediu”,

se mai arată în comunicatul de presă citat.

Greenpeace pune bețe în roate proiectului Neptun Deep încă de la început

Subsidiara din Europa Centrală și de Est a organizației ecologiste Greenpeace şi organizația ”Fridays for Future” Austria au solicitat, în urmă cu doi ani, într-o plângere adresată Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), oprirea extinderii combustibililor fosili şi a dezvoltării proiectului Neptun Deep, invocând faptul că s-ar încălca Liniile directoare ale forului internaţional pentru întreprinderile multinaţionale, potrivit unui material AFACERI.news din mai 2024.

În plângere, Greenpeace CEE şi Fridays for Future Austria cereau oprirea extinderii combustibililor fosili şi a dezvoltării proiectului Neptun Deep, realizat de OMV Petrom şi Romgaz în largul coastei României.

OMV Petrom şi Romgaz vor investi până la patru miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului, care va genera o producţie de circa 100 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Acuzații de spionaj în organizațiile ecologiste

Organizațiile ecologiste Greenpeace și Fridays for Future au acuzat OMV în 2021 că spionează sistematic ecologiștii din Noua Zeelandă și îi infiltrează cu agenți de securitate. Compania a negat acest lucru.

Directorul general al companiei austriece de petrol și gaze OMV, Rainer Seele, a demisionat în luna iunie a anului 2022, iar anunțul demisiei a venit în contextul în care compania s-a confruntat cu presiuni tot mai mari în legătură cu acțiunile întreprinse de companie sub conducerea sa.

În vara lui 2021, Morning Report a dezvăluit că austriecii au angajat compania de investigații private Thompson and Clarke pentru a monitoriza grupurile ecologiste de aici, inclusiv elevii care organizează proteste împotriva schimbărilor climatice.

OMV s-a aflat apoi în centrul atenției și în Austria pentru că a folosit tactici similare pentru a monitoriza Greenpeace și organizatorii grevelor școlare, folosind “Welund”, o companie fondată de un fost agent MI6. Vicecancelarul austriac de atunci, Werner Kogler, a cerut clarificări imediate din partea șefului OMV, Rainer Seele, cu privire la acest subiect, iar acesta a demisionat în 2022.

Romgaz nu a mai suportat șantajul Greenpeace și le-a cerut desființarea

Războiul energeticieni-ecologiști s-a lăsat cu plângeri în justiție. Societatea ROMGAZ a cerut nici mai mult nici mai puțin decât dizolvarea în instanță a filialei din România a organizației ecologiste GREENPEACE. Disputa nu este una nouă și vizează piedicile repetate pe care “verzii” le pun dezvoltării energetice a României prin proiectul marin Neptun Deep.

Ministrul Sebastian Burduja s-a opus vehement de nenumărate ori organizației Greenpeace România, pe care a acuzat-o că se opune fără motive întemeiate oricăror proiecte energetice ale României: explorări și exploatări gaze naturale, construcții de hidrocentrale, câmpuri eoliene și fotovoltaice.

Nu o dată ministrul a dat de înțeles că în spatele Greenpeace s-ar putea afla interese ale unui stat terț pentru care ecologiștii fac jocurile. Temerile există și la nivel european. Guvernul austriac acuză de ani buni Federația Rusă că ar sta în spatele manipulării Greenpeace și altor organizații ecologiste care se opun dezvoltării energiei verzi în Europa.

Iată postarea ministrului Sebastian Burduja din urmă cu un an:

“ROMGAZ CERE ÎN INSTANȚĂ DIZOLVAREA GREENPEACE. PENTRU CĂ NIMENI NU ESTE MAI PRESUS DE LEGE!

Am spus de la bun început că ne vom lupta până la capăt pentru interesul public al țării noastre, pentru securitatea energetică și bunăstarea românilor. Și asta facem. Nu ne vom lăsa intimidați de amenințări, cereri de demisie, minciuni și jigniri pe bandă rulantă.

Am luat act de faptul că ROMGAZ a decis să formuleze, prin filiala sa implicată în proiectul Neptun Deep, o cerere de chemare în judecată având ca obiect dizolvarea Fundației Greenpeace CEE (Central Eastern Europe) România. Cererea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 (dosar nr. 17337/299/2025). Este un demers legal, corect și moral, în premieră pentru România.

Legea permite accesul liber la justiție și conferă calitate procesuală activă Greenpeace pentru a ataca proiecte de miliarde de euro. Corelativ, atunci când demersurile litigioase se dovedesc neîntemeiate, aceste ONG-uri trebuie să poată răspunde cel puțin pentru cheltuielile de judecată, dacă instanța decide în acest sens. Aceasta este legea și nimeni nu este mai presus de ea.

În cazul de față, prin sentințele civile nr. 667/2025 și 4887/2025, cererile formulate de Fundația Greenpeace împotriva Proiectului Neptun Deep au fost respinse, ONG-ul fiind obligat la plata a 380.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către titularii proiectului.

În urma demarării executării silite, ROMGAZ a constatat că Greenpeace România este insolvabilă, neavând niciun fel de active, bunuri mobile sau imobile, disponibilități bănești, sau vreun cont deschis la unitățile bancare.

Transparență și corectitudine? Din păcate, nu. Impozite plătite pentru eventualele activități lucrative? Nu. Totul mascat, disimulat sub forma unei alte entități.

Într-adevăr, ROMGAZ a constatat că donațiile solicitate publicului pentru finanțarea activității Greenpeace în România sunt colectate de o altă fundație, denumită tot Greenpeace CEE (Central Eastern Europe) România, dar având CIF diferit. Fundația Greenpeace CEE (Central Eastern Europe) România este insolvabilă, fiind utilizată ca paravan de o altă entitate juridică cu aceeași denumire pentru a eluda orice formă de răspundere patrimonială prevăzută de lege.

Având în vedere insolvabilitatea și scopul duplicitar al Fundației Greenpeace CEE (Central Eastern Europe) România, ROMGAZ, prin filiala implicată în proiectul Neptun Deep, a considerat că sunt îndeplinite condițiile legale pentru dizolvarea Fundației Greenpeace CEE (Central Eastern Europe) România, conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2000.

Îi felicit și încurajez pe colegii mei de la ROMGAZ să lupte până la capăt pentru România, pentru respectarea legii și a intereselor românilor. Continuăm! Înainte, împreună!”,

a scris în mai 2025 ministrul de atunci Sebastian Burduja pe Facebook.

Ce este Neptun Deep?

Infrastructura necesară pentru dezvoltarea zăcămintelor offshore de gaze naturale Domino şi Pelican Sud include zece sonde, trei sisteme de producţie submarine şi reţeaua de conducte colectoare asociate, o platformă offshore, conducta principală de gaze către Tuzla şi o staţie de măsurare a gazelor. Platforma îşi generează propria energie electrică, funcţionând la cele mai înalte standarde de siguranţă şi protecţie a mediului. Întreaga infrastructură va fi operată de la distanţă, prin intermediul unei replici digitale (digital twin). Acesta permite optimizarea proceselor şi va contribui la îmbunătăţirea performanţei de mediu, prin eficientizarea consumului energetic şi reducerea emisiilor.

Prima producţie este estimată în 2027. Producţia la platou va fi de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual (circa 140.000 bep/zi), timp de circa zece ani.

Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagra are o suprafaţa de 7.500 kmp şi se află la o distanţă de circa 160 km de ţărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 şi 1.000 de metri. Explorarea perimetrului a fost accelerata în 2008 şi a inclus două campanii de achiziţie 3D şi două campanii de foraj de explorare. Prima descoperire de gaze a avut loc în 2012.