Analiză CNN: De ce nu reușește Marea Britanie să-și păstreze prim-miniștrii?

„E vorba de economie, prostule!” Sloganul care a devenit celebru odată cu campania prezidențială a lui Bill Clinton din 1992 îmi vine minte atunci când ne gândim la instabilitatea care pare să fi devenit o trăsătură caracteristică a vieții politice din Marea Britanie. Regatul Unit se îndreaptă spre al șaselea prim-ministru în aproximativ șapte ani, pe măsură ce liderii politici, unul după altul, se dovedesc incapabili să facă față unei economii care rămâne încăpățânat de slabă, ceea ce a afectat veniturile și nivelul de trai, epuizând electoratul, scrie CNN.

Prim-ministrul demisionar și liderul Partidului Laburist, Keir Starmer, care se retrage după doar doi ani în funcție, se află în bună companie. Cei patru predecesori ai săi — Rishi Sunak, Liz Truss, Boris Johnson și Theresa May — s-au confruntat cu multe dintre aceleași provocări spinoase și au avut mandate la fel de scurte.

Mandatul lui Truss la conducere a durat mai puțin de două luni, după ce piața obligațiunilor i-a transmis fără echivoc să renunțe la un plan de reduceri fiscale nefinanțate care aproape a dus piețele financiare britanice la colaps.

Lăsând la o parte „justițiarii” de pe piața obligațiunilor, sloganul campaniei lui Clinton rezumă perfect faptul că, aproape întotdeauna, experiența alegătorilor în ceea ce privește economia — resimțită în principal prin ceea ce își pot sau nu își pot permite — este cea care determină gradul lor de satisfacție față de liderii politici.

În Marea Britanie, politicienii plătesc scump pentru sentimentul generalizat că viața devine din ce în ce mai grea și mai scumpă.

Salariile abia au ținut pasul cu creșterea prețurilor de consum, ceea ce înseamnă că oamenii nu simt o îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai. De când Partidul Laburist a preluat puterea în 2024, salariul mediu săptămânal, ajustat la inflație și fără a include bonusurile, a crescut cu mai puțin de 1%, ajungând la 494 de lire sterline (651 de dolari), potrivit Oficiului de Statistică al Regatului Unit — o creștere cu greu mai bună decât cea înregistrată începând cu 2019.

Între timp, impozitele se află la cele mai ridicate niveluri din ultimele câteva decenii.

„Totul se reduce la (economie)”,

a declarat Raoul Ruparel, economist-șef pentru Marea Britanie la Boston Consulting Group (BCG). Performanța economică slabă a Marii Britanii „face parte dintr-un sentiment mai larg că, poate, lucrurile nu se îmbunătățesc”, a declarat el pentru CNN.

Muzică de fundal sumbră

Starmer, precum și cei patru lideri care l-au precedat, au diagnosticat cu toții corect problema cronică a creșterii economice scăzute din Marea Britanie și au făcut din rezolvarea acesteia prioritatea lor principală.

Cu toate acestea, o creștere economică robustă s-a dovedit a fi greu de atins, chiar și pe fondul creșterii datoriei publice, lăsând guvernele succesive cu puține resurse pentru a rezolva o listă tot mai lungă de provocări conexe, de la infrastructura în stare de degradare până la o penurie cronică de locuințe.

„Dacă ai o economie în creștere, aceasta îți oferă mai multă flexibilitate pentru a obține rezultate în alte domenii… pentru a investi și a cheltui mai mult, pentru a reduce impozitele… aceasta stă la baza tuturor lucrurilor”,

a afirmat Ruparel.

Creșterea PIB-ului Regatului Unit a înregistrat o medie de aproximativ 1% pe an de când May a preluat puterea în iulie 2016, potrivit firmei de consultanță Capital Economics. PIB-ul pe cap de locuitor, care ține cont de evoluția populației și este considerat, în general, un indicator mai bun al nivelului de trai, a fost la fel de dezamăgitor.

Pesimismul legat de situația economică a contribuit la obținerea unei victorii răsunătoare de către Partidul Laburist, care promitea „schimbare”, în cadrul alegerilor generale din 2024. Britanicii își doreau cu disperare o schimbare, după ce au îndurat 14 ani de guvernare a Partidului Conservator, aflat în opoziție, o perioadă marcată nu doar de șocurile duble ale pandemiei și războiului din Ucraina, ci și de Brexit și de reducerile cheltuielilor guvernamentale — așa-numita „austeritate” care a urmat crizei financiare globale.

Cu toate acestea, schimbările semnificative au întârziat să se materializeze, ceea ce a dus la deteriorarea opiniei publice cu privire la mandatul de prim-ministru al lui Starmer și a provocat pierderi grele Partidului Laburist la alegerile locale din luna mai, ceea ce i-a pecetluit practic soarta.

„Sondajele au arătat în mod constant că presiunile legate de costul vieții reprezintă cea mai mare preocupare pentru oamenii din toată țara, așa că, fără îndoială, acestea au fost în prim-planul gândurilor multor alegători”,

a declarat Ben Harrison, directorul grupului de reflecție Work Foundation de la Universitatea Lancaster, pentru CNN, în urma înfrângerilor suferite de Partidul Laburist la alegerile locale.

Un nou lider, aceleași probleme

La fel cum Starmer a moștenit o economie anemică, la fel va face și succesorul său. Dar poate că celui care îi va lua locul i se va acorda mai mult timp pentru a face față provocărilor care oricum nu puteau fi rezolvate peste noapte.

„Realizarea creșterii economice nu este ușoară pe termen scurt”,

a afirmat Ruparel de la BCG.

„Construirea de noi infrastructuri, reducerea prețurilor la energie… toate acestea necesită timp.”

Ruth Gregory, economist-șef adjunct pentru Marea Britanie la Capital Economics, a afirmat că guvernul „a avut câteva idei bune și a pus în aplicare politici care ar putea oferi economiei britanice un impuls mai durabil”, precum planurile de creștere a investițiilor și de „stimulare” a construcției de locuințe.

„Însă, din cauza unei serii de pași greșiți și a ceea ce pare a fi o punere în aplicare deficitară… este mai probabil ca acest impuls să fie neglijabil”,

a declarat ea pentru CNN.

Fondul Monetar Internațional se așteaptă ca economia Regatului Unit să crească cu doar 0,8% în acest an, conform unei prognoze din aprilie. Aceasta reprezintă cu jumătate de punct procentual mai puțin decât estimarea din ianuarie, pe fondul efectelor negative ale războiului din Iran, care se reflectă în creșterea prețurilor la energie, și subliniază amploarea provocării care urmează.

„Provocările economice ale Regatului Unit nu vor dispărea odată cu schimbarea prim-ministrului”,

a avertizat Rain Newton-Smith, director executiv al Confederației Industriei și Afacerilor, un grup de lobby al mediului de afaceri.

„Economia nu se va redresa de la sine cât timp politicienii se concentrează pe problemele interne. Și nu poți aborda problema costului vieții fără a aborda costul desfășurării activității”,

a adăugat ea într-o declarație.

„Țara are nevoie acum de stabilitate”,

a spus ea.

Următorul prim-ministru „trebuie să acționeze rapid pentru a oferi siguranță companiilor și investitorilor, pentru a proteja nivelul de trai și pentru a prezenta un plan credibil și realizabil de creștere economică”.