Victorie de etapă: după cinci luni, deficitul bugetar este la jumătate față de anul trecut

În primele cinci luni ale acestui an, deficitul bugetar s-a redus cu peste 28,3 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, adică cu 1,60 puncte procentuale ca pondere în PIB, aceasta fiind una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani, transmite joi Ministerul Finanțelor, printr-un comunicat de presă.

Execuția bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 de miliarde de lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 de miliarde de lei (3,35% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025.

Veniturile totale au însumat 279,49 mld lei în primele cinci luni al anului 2026, marcând o creştere de 9,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2025.

Cheltuielile totale au însumat 315,43 mld lei, înregistrând o scădere nominală de 1,5% faţă de perioada similară a anului trecut.

“Deficitul s-a redus aproape la jumătate faţă de aceeaşi perioadă din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Este un semnal bun, mai ales pentru că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investiţiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente şi printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene şi PNRR. Nu suntem într-o zonă de confort şi nu trebuie să tratăm aceste date ca pe un motiv de relaxare”,

a declarat ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare.

Potrivit acestuia, a doua parte a anului rămâne dificilă, iar discuţiile cu agenţiile de rating din perioada imediat următoare vor conta foarte mult.

“Tocmai de aceea, execuţia la cinci luni este importantă: ne ajută să argumentăm că România îşi păstrează direcţia şi că nu trebuie să piardă ce a obţinut cu greu. Vorbim despre deficit mai mic, investiţii menţinute, absorbţie mai bună a fondurilor europene şi credibilitate în faţa pieţelor, a agenţiilor de rating şi a partenerilor europeni”,

a mai spus șeful de la Finanțe, în comunicatul citat.

Execuția bugetară, pe larg

VENITURILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Potrivit datelor transmise de Ministerul Finanţelor, veniturile totale au însumat 279,49 mld lei în primele cinci luni al anului 2026, marcând o creştere de 9,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2025.

“Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,24 puncte procentuale, susţinute în principal de veniturile fiscale – TVA, impozit pe salarii şi venit şi impozite şi taxe pe proprietate”,

au precizat oficialii ministerului.

Impozitul pe salarii şi venit a generat încasări de 29,22 mld lei, o creştere de 13,7%. Această dinamică a fost susţinută de avansul semnificativ al impozitului pe dividende (+40,9%). Totodată, o evoluţie semnificativă a fost înregistrată şi în cazul încasărilor aferente Declaraţiei unice (22,8%). Avansul veniturilor din impozitul pe salarii (+6,4%) a fost influenţat de efectul de bază generat de eliminarea facilităţilor fiscale în sectoarele construcţii, agricultură, industria alimentară şi IT.

Contribuţiile de asigurări au totalizat 93,62 mld lei, în creştere cu 7,4%, depăşind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluţia reflectă atât extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr.141/2025, precum şi încasările aferente Declaraţiei unice.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,97 mld lei, consemnând o creştere de 4,5% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (9,0%, an/an).

Încasările nete din TVA au atins 60,20 mld lei, în creştere cu 22,9% (an/an). Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasărilor brute din TVA (+21,6% an/an), ca urmare a modificării cotelor de TVA, conform Legii nr.141/2025. Totodată, restituirile de TVA au crescut la 16,36 mld lei, faţă de 13,98 mld lei în aceeaşi perioadă din 2025, menţinându-se consecvenţa în restituirile de TVA la timp.

Creşterea puternică a încasărilor din TVA şi contribuţii sociale arată consolidarea bazei fiscale într-un context economic mai dificil, caracterizat de consum moderat şi costuri ridicate de finanţare.

Veniturile din accize au însumat 19,27 mld lei, consemnând o creştere de 4,1% (an/an), fiind susţinute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+15,1% an/an).

Veniturile nefiscale au însumat 17,03 mld lei, consemnând o contracţie de 19%, în condiţiile unor încasările suplimentare în perioada similară a anului 2025 – veniturile din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei (Legea nr.9/2025).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 24,12 mld lei, în creştere cu 9,7% (an/an).

“Această creştere este importantă deoarece finanţările europene reduc presiunea pe bugetul naţional şi susţin investiţiile într-un an în care economia are nevoie de un sprijin mai mare din partea proiectelor publice. Fondurile europene şi PNRR contribuie direct la susţinerea investiţiilor şi la limitarea presiunii asupra finanţării din resurse naţionale, într-un context de consolidare fiscală şi costuri ridicate ale dobânzilor”,

precizează comunicatul de presă.

CHELTUIELILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, cheltuielile totale au însumat 315,43 mld lei, înregistrând o scădere nominală de 1,5% faţă de perioada similară a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 16,7% la 15,3%, înregistrând o scădere de 1,4 puncte procentuale (an/an).

Ajustarea cheltuielilor s-a concentrat în principal pe limitarea cheltuielilor curente (de funcţionare ale statului), fără afectarea investiţiilor publice majore şi a proiectelor finanţate din fonduri europene.

Cheltuielile de personal au fost de 68,17 mld lei, în scădere cu 2,9 mld lei faţă de primele cinci luni din 2025. Reducerea a fost determinată de limitarea sporurilor şi de limitarea cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026, ponderea acestora în PIB scăzând la 3,3%, cu 0,4 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunurile şi serviciile au totalizat 40,94 mld lei, în creştere cu 6,9%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, creştere determinată de plăţi mai mari în domeniul sănătăţii.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în creştere cu 4,16 mld lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv de la 40,57 mld lei la 44,73 mld lei, din care 71,46% reprezintă valoarea plăţilor pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanţate din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum şi cele finanţate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.

“Structura investiţiilor publice arată o reorientare puternică către finanţarea europeană, ceea ce permite menţinerea unui nivel ridicat al investiţiilor în paralel cu reducerea deficitului bugetar”,

se mai arată în comunicatul de presă.

Potrivit ministerului, plăţile pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanţate din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum şi cele finanţate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele cinci luni este cu 10,03 mld lei, respectiv cu 45,74%, mai mult decât aceeaşi perioadă a anului precedent, compensând investiţiile finanţate din fonduri naţionale unde se înregistrează o scădere datorată caracterului excepţional al plăţilor efectuate la începutul anului 2025, când au fost achitate obligaţii restante aferente unor programe naţionale de investiţii, contribuţia statului la capitalul social al Societăţii Carpatica Feroviar România – S.A., precum şi alte plăţi în domeniul apărării.

Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 26,81 mld lei, cu 3,95 mld lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 1,3% din PIB.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 105,45 mld lei în scădere cu 0,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale: pe cele cinci luni ale anului 2026 acestea au fost în sumă de 96,49 mil lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 5,32 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (31,74 mil lei).

Alte cheltuieli au fost de 5,2 mld lei, în scădere cu 2,54 mld lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr.141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Aceste cheltuieli conţin în principal burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile au fost de 28,87 mld lei care cuprind proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 şi cadrului 2021-2027, inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum şi proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR.

“Execuţia bugetară la cinci luni transmite un semnal important către investitori, partenerii europeni şi pieţele financiare: România poate realiza consolidare fiscală fără blocarea investiţiilor publice, într-un context economic şi financiar încă dificil. Ajustarea deficitului are loc concomitent cu menţinerea unui nivel ridicat al investiţiilor şi cu accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi PNRR, ceea ce reprezintă un element esenţial pentru credibilitatea externă a României şi pentru menţinerea stabilităţii financiare”,

susţin Ministerul Finanţelor Publice, în încheierea comunicatului citat.