Gata cu banii la tuflă! UE restricționează folosirea cashului. Bucureștiul, mai dur ca Bruxellesul

Banii cash rămân legali în Uniunea Europeană, dar plățile mari în numerar vor fi limitate printr-un regulament european aplicabil direct în toate statele membre, începând cu 10 iulie 2027. Vestea vine cu multe titluri alarmiste în spațiul public, însă pentru România efectele practice sunt mai limitate decât par la prima vedere — pentru simplul motiv că legislația națională este deja, în multe privințe, mai strictă decât viitoarea regulă europeană.

Este vorba despre Regulamentul (UE) 2024/1624, cunoscut în piață drept AMLR (Anti-Money Laundering Regulation, Regulamentul împotriva Spălării Banilor), parte a pachetului european de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Acest pachet a fost negociat la nivelul UE în ultimii ani, pe fondul presiunii tot mai mari asupra statelor membre de a armoniza regulile anti-spălare și de a închide portițele create de diferențele dintre legislațiile naționale.

Regula centrală: comercianții și prestatorii de servicii vor putea accepta sau efectua plăți în numerar doar până la plafonul de 10.000 de euro (sau echivalentul în lei ori altă monedă), fie că este vorba despre o singură tranzacție, fie despre mai multe operațiuni care par legate între ele — o prevedere menită să blocheze fragmentarea artificială a plăților pentru a evita plafonul.

Important de reținut: regulamentul interzice plățile cash peste acest prag în tranzacții comerciale, nu folosirea numerarului ca atare.

România, deja mai restrictivă decât Bruxelles-ul

Regulamentul UE fixează un plafon armonizat, dar lasă statelor membre libertatea de a aplica limite mai mici — iar acolo unde existau deja plafoane naționale sub 10.000 de euro, acestea rămân valabile. Este exact cazul României.

Legea nr. 70/2015 reglementează de ani buni regimul numerarului la noi în țară, cu praguri mult sub cel european:

• între profesioniști (firme, PFA-uri etc.): plafon de 5.000 de lei de la/către o persoană, respectiv 10.000 de lei pentru magazinele de tip cash and carry;
• firmă – persoană fizică: plafon de 10.000 de lei pe zi, către sau de la o persoană;
• între persoane fizice: plafon de 50.000 de lei pe tranzacție.

În toate cazurile, plățile fragmentate pentru ocolirea plafoanelor sunt interzise.

Practic, o plată cash de 55.000 de lei către un dealer auto sau un parc auto din România nu devine „problematică” abia din 2027, când intră în vigoare pragul european de 10.000 de euro — ea depășește deja plafonul național aplicabil relației firmă–persoană fizică, în vigoare de aproape un deceniu.

Tranzacțiile între persoane fizice, tratate separat

Regulamentul european exclude explicit din sfera sa de aplicare plățile între persoane fizice care nu acționează în calitate profesională — deci pragul de 10.000 de euro nu vizează, de pildă, vânzarea unei mașini de la un particular la altul.

Aici intervine însă legislația românească, mai cuprinzătoare: Legea 70/2015 impune un plafon zilnic de 50.000 de lei pe tranzacție și pentru operațiunile dintre persoane fizice — fie că vorbim despre transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri, prestări de servicii sau acordarea/restituirea de împrumuturi. Și aici fragmentarea plăților pentru evitarea plafonului este interzisă.

Concluzia practică: pentru un autoturism cumpărat direct de la o persoană fizică, regula europeană de 10.000 de euro nu se aplică direct, dar plafonul românesc de 50.000 de lei rămâne reperul relevant.

Identificarea clientului, la tranzacții de peste 3.000 de euro

Dincolo de plafonul de plată, AMLR introduce o obligație suplimentară pentru „entitățile obligate” (bănci, instituții financiare, dar și alți comercianți vizați de legislația anti-spălare): identificarea și verificarea identității clientului pentru orice tranzacție ocazională în numerar de minimum 3.000 de euro sau echivalent.

Datele minime cerute pentru o persoană fizică includ nume și prenume, locul și data nașterii, cetățenia, numărul național de identificare, adresa obișnuită sau o adresă poștală și, acolo unde este disponibil, codul de identificare fiscală.

Nu este vorba, însă, despre un interogatoriu standard pentru orice plată mai consistentă. Nivelul verificărilor variază în funcție de tipul entității, natura tranzacției, profilul clientului și riscul identificat, iar măsurile de cunoaștere a clientelei se aplică oricum, indiferent de prag, atunci când există suspiciuni de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului.

Excepțiile care rămân valabile

Plafonul european nu se aplică plăților sau depunerilor efectuate direct la sediile instituțiilor de credit, ale emitenților de monedă electronică sau ale prestatorilor de servicii de plată — deși sumele care depășesc plafonul trebuie raportate către unitatea de informații financiare, conform regulilor în vigoare.

Legislația românească are, la rândul ei, o listă de excepții: depunerea de numerar în conturi deschise la instituții de credit sau de plată autorizate, plata taxelor și impozitelor, retragerile pentru plata salariilor și alte operațiuni similare. De asemenea, legea prevede explicit că beneficiarii de salarii, pensii, indemnizații și alocații au dreptul să primească sumele cuvenite fie în numerar, fie prin mijloace moderne de plată — o precizare menită să tempereze temerile legate de o eventuală „debarasare” forțată de cash.

Ce înseamnă, până la urmă, pentru mediul de afaceri

Pentru companiile românești, noul regulament european nu aduce o schimbare de fond până în 2027, din simplul motiv că plafoanele naționale, mult mai stricte, rămân aplicabile și după intrarea în vigoare a AMLR. Miza reală a regulamentului este mai degrabă armonizarea la nivel european — astfel încât statele cu reguli mai permisive să alinieze plafoanele la un standard comun — și introducerea unor obligații suplimentare de identificare a clienților la tranzacții cash de peste 3.000 de euro, indiferent de statul membru.

Pentru firmele și antreprenorii români, recomandarea practică rămâne aceeași dinainte de AMLR: respectarea plafoanelor din Legea 70/2015, care sunt și vor continua să fie reperul relevant în activitatea curentă.