Inflația a scumpit cumpărăturile românilor. Puterea de cumpărare s-a prăbușit cu 6%

Timp de citire: 3 minute

Românii au lăsat în magazine o sumă record în primele șase luni din 2026, însă cifrele ascund o scădere semnificativă a puterii de cumpărare. Strânși cu ușa de scumpiri, consumatorii renunță la telefoane sau electrocasnice noi și se reorientează masiv către mărcile proprii ale supermarketurilor și produsele la reducere.

Potrivit celui mai recent barometru State of the Retail Nation, realizat de compania de cercetare NielsenIQ (NIQ) pe baza datelor din peste 62.000 de magazine, valoarea totală a vânzărilor de bunuri de larg consum (FMCG) și produse Electro-IT a urcat la 68 de miliarde de lei în S1 2026. Deși valoarea cheltuielilor a crescut cu 3,2% față de aceeași perioadă din 2025, avansul este pur iluzoriu, fiind alimentat aproape exclusiv de valul inflaționist.

Puterea de cumpărare s-a prăbușit cu 6%

Analiza NIQ arată că bugetul real al gospodăriilor a suferit o comprimare severă. În intervalul iunie 2025 – mai 2026, inflația medie a atins 9,4%, în timp ce lefurile au crescut, în medie, cu doar 3,2%. În consecință, puterea de cumpărare a populației a scăzut cu circa 6%.

„Consumatorii români devin mai selectivi, deoarece inflația persistentă, ratele ridicate ale dobânzilor și diminuarea venitului disponibil real pun presiune pe bugete. Oamenii cumpără mai puțin dar mai frecvent, din mai multe magazine, amână achizițiile scumpe și vânează promoțiile”,

a explicat Iulia Pencea, Managing Director NIQ România.

Mâncarea și cafeaua rămân priorități, berea și ciocolata pierd teren

Sectorul alimentară și al bunurilor de larg consum (FMCG) a consemnat o creștere valorică de 5,2% în primul semestru. În ciuda prețurilor mai mari, volumele cumpărate au rămas în general constante, sprijinite și de un efect secundar: românii au redus ieșirile în oraș și consumul în HoReCa, preferând să gătească acasă.

Alimentele esențiale: Produsele proaspete (carnea, laptele, brânzeturile, legumele) au înregistrat creșteri de volum. De asemenea, cafeaua s-a vândut în cantități mai mari, fiind considerată un produs indispensabil, deși s-a scumpit peste media pieței.
Mici atenții rănite de criză: Categoriile asociate răsfățului sau impulsului au fost sacrificate. Berea și ciocolata au consemnat scăderi vizibile ale volumelor vândute.
Găsirea alternativelor ieftine: Pentru produsele nealimentare, volumul vândut a crescut ușor doar pentru că cumpărătorii au migrat în masă spre variante mai ieftine.

Piața Electro-IT, în picaj liber: românii amână schimbarea telefoanelor

Spre deosebire de mâncare, achizițiile de folosință îndelungată au fost primele tăiate de pe listă. Segmentul Electro-IT a înregistrat o scădere de 7,5% în valoare și de 8,9% în volum.

Cea mai dură lovitură a primit-o categoria Telecom (care include smartphone-urile), unde numărul de unități vândute s-a prăbușit cu 13,8%, pe fondul deciziei românilor de a păstra telefoanele vechi mai mult timp. Auzul crizelor din economie a afectat sever și alte segmente:

Aparate pentru confortul locuinței (climatizare/încălzire): -24,4%
Electronice (TV/Audio): -10,5%
Electrocasnice mari: -9,9%
IT: -7,9%
Electrocasnice mici: -4,6%

Singura excepție surprinzătoare din întregul sector Electro-IT a fost categoria Foto, care a consemnat un plus de 19,1% la volumele vândute.

Strategiile de supraviețuire: Vânătoarea de promoții și mărcile proprii

Românii și-au adaptat rapid stilul de cumpărături pentru a face față scumpirilor:

Mărcile proprii (Private Label): Au ajuns să dețină 21,9% din totalul vânzărilor FMCG în primul trimestru, câștigând teren datorită prețurilor mai mici față de brandurile consacrate.
Produsele la reducere: În al doilea trimestru, 27,7% din tot ce s-a vândut în retailul modern a fost achiziționat la promoție (+1,4 puncte procentuale față de 2025).
Ascensiunea Discounterilor: Supermarketurile și magazinele de discount domină piața, generând 49,5% din vânzări (+8,9% creștere valorică). Comerțul tradițional (29,7% cotă) abia a stagnat (+0,6%), pierzând teren în fața marilor rețele.
Boom pe e-Commerce: Vânzările online de bunuri FMCG au însumat 1,1 miliarde de lei, în creștere record cu 17,5%, impulsionate de serviciile de livrare rapidă (quick commerce) și de posibilitatea de a compara prețurile mai ușor. Vânzările online de alimente au crescut cu 19,5%, iar cele de băuturi non-alcoolice cu 22,9%.