Vot în dulcea tradiție democratică rusească: rușii votează, Kremlinul știe deja rezultatul

Federația Rusă, cea mai întinsă țară din lume intră, de vineri până duminică, în febra primelor alegeri parlamentare desfășurate de la declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei. Așa ar suna un headline clișeistic, legat de orice alegeri, oriunde în lume. În Rusia, nu e cazul, pentru că nu e nicio ”febră”, ci doar o joacă de-a respectatul regulilor democratice. Practic, toată tărășenia se desfășoară într-un control strict al nomenclaturii din jurul președintelui Vladimir Putin, a cărui singură miză este un procent cât mai mare al partidului pe care îl susține, pentru a-și justifica războiul din Ucraina.

În joc vor fi toate cele 450 de mandate ale Dumei de Stat, dar miza scrutinului depășește cu mult componența viitorului parlament: votul este folosit de Kremlin pentru a proiecta imaginea unei țări unite în jurul lui Vladimir Putin și al războiului, într-un moment în care presiunile economice și militare devin tot mai vizibile, comentează agenția The Associated Press (AP), într-o sinteză a celor mai importante informații de știut despre scrutinul din Rusia.

Alegerile se desfășoară între 18 și 20 septembrie, iar scrutinul este primul pentru Duma de Stat de după februarie 2022.

Potrivit AP, partidul prezidențial Rusia Unită – partidul din care provine și pe care îl susține Putin – și alte nouă formațiuni înscrise în cursă susțin – toate! – politicile lui Putin.

Singurul partid parlamentar înregistrat care se opune explicit războiului, partidul liberal Iabloko, a fost exclus din alegeri printr-o decizie a Curții Supreme ruse, cu doar câteva săptămâni înainte de alegeri.

Concluzia este că nu există o opoziție reală pe buletinul de vot, formula descriind un sistem în care există mai multe partide și competiție electorală formală, dar în care opțiunile care contestă direcția Kremlinului sunt limitate în cvasi-totalitate.

450 de mandate, două tipuri de vot

Duma de Stat are 450 de membri. Jumătate dintre mandate sunt distribuite pe baza listelor de partid, iar cealaltă jumătate prin circumscripții uninominale.

Partidul Rusia Unită deține în prezent aproximativ două treimi din locurile din Duma, după victoria anterioară, de la alegerile din 2021, iar scrutinul actual este organizat într-un sistem politic în care partidul lui Putin pornește cu un avantaj instituțional major, situație în care formațiunea este așteptată să-și păstreze dominația asupra parlamentului.

Pe lângă Rusia Unită, pe buletin se află formațiuni precum Partidul Comunist, Partidul Liberal-Democrat din Rusia (în ciuda numelui, este un partid ultra-naționalist, de extremă dreapta, fondat și condus de Vladimir Jirinovski, până la decesul acestuia. Acum, partidul este condus de Leonid Sluțki, unul dintre cei mai vocali ”șoimi” pro-război din spațiul mediatic rusesc, n.n.), Rusia Justă – Pentru Adevăr și Partidul Oamenilor Noi. Acestea concurează între ele pentru câteva mandate, dar susțin în linii mari direcția politică a Kremlinului, inclusiv în ceea ce privește războiul din Ucraina.

Printre candidații importanți ai Rusiei Unite se numără ministrul de Externe Serghei Lavrov și primarul Moscovei, Serghei Sobianin.

Fauna bogată din trena Rusiei Unite

Partidul Comunist a fost o forță dominantă în parlament încă din anii ’90, fiind condus de peste trei decenii de Ghennadi Ziuganov, un fost oficial sovietic acum în vârstă de 82 de ani.

Pe parcursul celor peste 25 de ani de guvernare a lui Putin, comuniștii au criticat anumite aspecte ale politicilor guvernamentale, dar au evitat cu grijă să-l critice pe acesta personal. Ei susțin cu fermitate războiul din Ucraina.

”Respectăm cu strictețe directivele președintelui Putin”,

declara Ziuganov luna trecută, în timp ce superviza un transport de echipamente militare.

Partidul este tot mai activ pe rețelele de socializare, încercând să-și extindă baza electorală dincolo de alegătorii în vârstă și să atragă generația tânără.

Partidul ”O Rusie Dreaptă” este prezent pe scena politică rusă de două decenii. Prezentându-se drept un partid social-democrat, acesta concurează cu comuniștii pentru voturile persoanelor de vârstă mijlocie și înaintată, nostalgice după trecutul sovietic, și susține războiul din Ucraina.

Liderul său, Serghei Mironov (73 de ani), a ținut prima pagină a ziarelor după ce s-a pozat într-o ipostază șocantă, cu unul dintre cele mai puternice simboluri ale brutalității Rusiei contemporane: barosul primit de la Evgheni Prigojin, regretatul lider al mercenarilor Wagner, cu puțin timp înainte de rebeliunea eșuată a acestuia din 2023. La acea vreme, era de notorietate în Rusia faptul că gruparea Wagner folosea baroase pentru a zdrobi capetele persoanelor considerate trădătoare, aceasta fiind pedeapsa îndeobște folosită pentru a scăpa de ”deviaționiști”.

Partidul Oamenilor Noi a fost fondat cu puțin timp înainte de ultimele alegeri parlamentare din 2021, încercând să se poziționeze ca o voce liberală care reprezintă alegătorii tineri și tehnocrații. A obținut puțin peste 5% din voturi, ceea ce i-a permis să formeze un grup parlamentar restrâns.

Deși inițial s-a prezentat drept o forță de opoziție, partidul a îmbrățișat politicile lui Putin după alegeri, dezamăgindu-i pe mulți dintre susținătorii săi.

Condus de Alexei Neceaev, șeful unei companii de cosmetice, partidul a fost considerat pe scară largă un produs al Kremlinului și al serviciilor de informații interne din Rusia, creat tocmai pentru ca să atragă publicul liberal și să creeze aparența unei competiții politice.

Printre celelalte partide care aspiră la locuri în parlament se numără ”Comuniștii Rusiei” (o formațiune rivală, de mai mici dimensiuni, a principalului Partid Comunist), Partidul Pensionarilor, Partidul Verde, Partidul Democrației Directe și partidul ”Patria” (”Rodina”).

”Patria”, un partid naționalist cu o linie dură, și-a schimbat în repetate rânduri structura și conducerea de la înființarea sa, la începutul anilor 2000. Este condus acum de Alexei Juravliov, care deține singurul loc al partidului în Dumă și este cunoscut pentru atacurile sale vehemente la adresa Occidentului, difuzate la televiziunea de stat. Juravliov a fost cel care s-a adresat Curții Supreme pentru a obține eliminarea partidului ”Iabloko” (”Mărul”) de pe buletinele de vot.

Pe listele altor partide se regăsesc și alte nume cunoscute, din diverse circumstanțe.

De pildă, lista Partidului Liberal-Democrat din Rusia îl cuprinde pe ”negustorul morții”, traficantul de armament Viktor But. Acesta ispășea o pedeapsă de 25 de ani de închisoare în SUA înainte de a fi inclus, în decembrie 2022, într-un schimb de deținuți în urma căruia vedeta WNBA Brittney Griner revenea în SUA, după ce fusese arestată cu 10 luni mai devreme la Moscova pentru posesie de ulei de canabis.

Scrutinul, un referendum politic asupra războiului

Într-o intervenție televizată adresată poporului, președintele Vladimir Putin le-a cerut rușilor să participe la alegeri și a prezentat votul ca pe o demonstrație de unitate națională, sprijin pentru militarii ruși și rezistență față de presiunile externe. Putin a legat explicit participarea la alegeri de susținerea politicii Moscovei în războiul din Ucraina.

Această dimensiune este importantă deoarece alegerile au loc într-un moment în care războiul începe să se resimtă tot mai direct în interiorul Rusiei. Atacurile ucrainene cu drone au afectat infrastructura energetică și rafinării, au apărut probleme de aprovizionare cu combustibil, iar economia se află sub presiune. Potrivit unor sondaje rusești citate de AP, în ultimul an se înregistrează o scădere a nivelului de aprobare atribuit lui Putin, de la 87% la 76%.

În același timp, criticile publice la adresa războiului sunt sever restricționate. Oponenți politici au fost închiși, exilați sau împiedicați să candideze, iar singurul partid care se poziționase împotriva atitudinii războinice a lui Putin, Iabloko, nu a mai fost lăsat să participe.

Veteranii războiului, noua față a clasei politice

O altă caracteristică a scrutinului din 2026 este promovarea printre primele locuri de pe listele partidelor a veteranilor războiului din Ucraina. Astfel, aproape 200 de candidați sunt veterani ai conflictului, iar Kremlinul îi prezintă drept eroi și membri ai unei ”noi elite”.

Promovarea acestora are și o funcție politică: integrarea veteranilor în administrația și politica rusă poate consolida mesajul patriotic al Kremlinului și poate transforma participarea la război într-un canal de ascensiune socială.

În practică, accesul la aceste poziții nu este uniform. Potrivit AP, programele prin care autoritățile încearcă să pregătească veterani pentru funcții publice au selectat doar o mică parte dintre participanți, iar o parte dintre cei ajunși deja în funcții publice aveau legături politice sau administrative înainte de război.

Scrutinul are o dimensiune suplimentară: votul este organizat și în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. Mai mult, Comisia Electorală Centrală de la Moscova a creat inclusiv circumscripții uninominale pentru aceste teritorii, pe care Kremlinul le tratează ca parte a Federației Ruse încercând să prezinte anexarea teritoriilor din Ucraina drept o simplă chestiune administrativă de rutină.

La nivel instituțional, întrebarea principală nu este dacă Rusia Unită va rămâne principala forță din Duma — acesta este deja un fapt cunoscut deja, dar care mai are doar nevoie să se consume — ci cât de mare va fi diferența dintre această formațiune și celelalte partide și ce mesaj va încerca Kremlinul să extragă din rezultatul final.

Financial Times descrie scrutinul drept unul în care rezultatul este considerat în mare măsură previzibil, în condițiile controlului strict exercitat asupra competiției politice. În același timp, analiști citați de European Leadership Network avertizează că un scrutin controlat nu este neapărat lipsit de importanță: campania poate oferi indicii despre tensiunile interne, despre poziția elitelor și despre modul în care Kremlinul intenționează să gestioneze perioada următoare.

Noua Dumă va avea mandat până în 2031 și, prin urmare, mandatul acesteia va trece inclusiv dincolo de alegerile prezidențiale din 2030, transformând scrutinul din acest weekend într-o piesă importantă a arhitecturii politice pe termen lung a Rusiei.