Fenomenul Dunkelflaute. Iarna fără vânt și soare ar putea scumpi din nou electricitatea în Europa
Europa se confruntă cu riscul unor perioade prelungite de vreme înnorată și fără vânt, în care centralele solare și eoliene produc foarte puțin. Fenomenul, cunoscut printre specialiști drept „dunkelflaute”, ar putea împinge în sus prețurile la electricitate și ar crește dependența de gaze, relatează Mediafax, pe baza datelor Bloomberg, Euronews Earth și Ember.
Ce este dunkelflaute
Termenul german se traduce aproximativ prin „acalmie întunecată”. Descrie intervalele în care lipsesc simultan lumina solară și vântul. Apare de regulă în nordul Europei, între octombrie și februarie, când zilele sunt scurte, iar ceața și norii sunt frecvenți. Tocmai atunci crește și consumul, din cauza încălzirii.
Episoadele de mai multe zile nu sunt frecvente, dar când apar, sistemele energetice se bazează mai mult pe capacitățile de rezervă, în special centralele pe gaze, mai scumpe.
Prețurile au reacționat deja
Potrivit estimărilor Bloomberg, prețul electricității pentru ziua următoare în Germania a depășit 300 de euro/MWh pe 29 octombrie, adică de circa două ori media lunii. În orele de vârf de seară, cotațiile au trecut de 500 de euro/MWh.
Contextul este sensibil. Energia solară a ajutat Uniunea Europeană să evite importuri de gaze de 42,9 miliarde de euro de la izbucnirea războiului din Iran, pe 28 februarie, însă contribuția ei scade iarna. Ponderea solarului în producția de electricitate a UE a fost de 25,4% în iunie și de 13,2% în octombrie.
Un proprietar din Marea Britanie, cu 12 panouri de 6,36 kW, a spus pentru Euronews Earth că sistemul său a produs doar 10,9 kWh pe 4 noiembrie, iar din rețea a preluat încă 27,4 kWh. A doua zi, cu cerul acoperit, producția a coborât la 2,4 kWh, iar consumul din rețea a urcat la 20,6 kWh. Casa are o baterie de 11,52 kWh, încărcată noaptea la tarif redus.
Ce poate compensa scăderea
Panourile fotovoltaice depind de lumină, nu de căldură, așa că produc și pe frig. Furnizorul britanic Good Energy estimează că instalațiile rezidențiale din Marea Britanie generează iarna între 25% și 35% din producția anuală. În plus, scăderea producției solare este de obicei însoțită de o creștere a celei hidroelectrice.
Solarul contează și vara. Ember arată că, în valul de căldură de la sfârșitul lui iunie, cererea zilnică de electricitate a urcat cu până la 28% în Italia, 23% în Ungaria, 14% în Franța și 13% în Spania. Producția solară a crescut în același timp cu 17% în Franța și Ungaria și cu 5% în Spania, și a rămas stabilă în Italia.
Sursele care au nevoie de multă apă, precum cărbunele, hidroenergia și nuclearul, au probleme în perioadele de secetă și caniculă.
În august, Polonia a redus producția pe cărbune după scăderea nivelului Vistulei, ceea ce a scos temporar din sistem 1,3 GW, suficient pentru peste un milion de gospodării.








