Deficit comercial record. Radu Georgescu: „Schengen, încă un ciocan în cap pentru economie“

Economistul Radu Georgescu, cunoscut online drept „Economistul Apocalipsei“, a comentat pe Facebook datele INS privind balanța comercială. Concluzia lui este că deficitul crește deși consumul a scăzut, iar vina ar fi a unui mix de Schengen, curs de schimb, inflație și dobânzi.

Deficitul comercial al României a ajuns la 25,5 miliarde de euro în primele nouă luni din 2026. Cifra este cu 883,7 milioane de euro (3,6%) mai mare decât în ianuarie-septembrie 2025. Exporturile au însumat 75,272 miliarde de euro, în creștere cu 4,3%.

În septembrie, România a exportat bunuri de 9,46 miliarde de euro și a importat de 12,54 miliarde de euro, rezultând un deficit lunar de aproximativ 3,08 miliarde de euro. Economistul Adrian Codirlașu a calculat că importurile au crescut în septembrie mai repede (+9,8%) decât exporturile (+6,3%), iar deficitul lunar este cu circa 22% mai mare decât în septembrie 2025 ifrele sunt estimări INS.

„Cum naiba? Magie? Nu. Doar economie“

Georgescu susține că septembrie a adus cel mai mare deficit comercial de la aderarea la Schengen și că 2026 se îndreaptă spre cel mai mare deficit din istorie. El subliniază paradoxul: deficitul crește deși consumul din România a scăzut puternic.

Explicația lui pornește de la Schengen. În decembrie 2024 el scria că aderarea va fi încă un ciocan în cap pentru economie. Unii invitați la televiziune spuneau că bunurile românești vor ajunge mai repede în Ungaria, Bulgaria sau Polonia. Georgescu replică, ironic, că și producătorii din aceste țări spun același lucru despre magazinele din România.

Cursul, inflația și dobânzile

Economistul adaugă mai multe argumente.

Cursul euro: România îl menține artificial, ceea ce ar avantaja producătorii din Ungaria, Bulgaria sau Polonia. În practică, statul ar consuma rezerva valutară și ar subvenționa produsele străine.

Inflația: România ar avea cea mai mare inflație din Europa.

Dobânzile: firmele românești ar plăti cele mai mari dobânzi la credite dintre firmele europene.

Concluzia lui este că produsele din Ungaria, Bulgaria și Polonia devin mai competitive decât cele românești. Ele ar fi făcute cu inflație mai mică și cu finanțare mai ieftină.

De ce scrie pe rețelele sociale

Radu Georgescu spune că unii prieteni îl întreabă de ce își pierde timpul explicând economie pe Facebook, dacă oricum nu schimbă nimic. El dă două motive. Primul: este economist, iar datoria lui profesională este să gândească economic. Al doilea: are o datorie morală față de părinții care l-au ținut patru ani la ASE și vrea să le arate că nu a trecut prin facultate „ca rața prin apă“.

Datele de balanță de plăți de la BNR vor arăta cât din deficitul comercial s-a transformat în deficit de cont curent și cum a fost finanțat. Potrivit Eurostat, România a avut în primul trimestru cel mai mare deficit de cont curent din UE.

Consumul privat slab s-a văzut și în primele luni: în primul trimestru importurile au scăzut cu 1,7%, iar exporturile au crescut cu 1,1%.