Câștigul salarial net și costul lunar al forței de muncă, creștere în 2019 față de 2018
Câştigul salarial mediu brut lunar realizat în anul 2019 pe total economie a fost 4853 lei. Câştigul salarial mediu net lunar la nivelul economiei naţionale a fost 2986 lei, în creştere cu 13,0% (+344 lei) comparativ cu anul precedent, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare realizate în anul 2019, superioare mediei pe economia naţională, au fost în informaţii şi comunicaţii (+89,0%), intermedieri financiare şi asigurări (+66,8%), administraţie publică (+65,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+46,8%), industria extractivă (+43,2%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+31,9%), sănătate şi asistenţă socială (+24,5%), respectiv în învăţământ (+13,7%).
Câştigurile salariale medii nete lunare care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în hoteluri şi restaurante (-42,2%), alte activităţi de servicii (-36,3%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-23,7%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,3%), comerţ (-20,0%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-18,6%), tranzacţii imobiliare (-16,9%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-13,4%), industria prelucrătoare (-13,0%), transport şi
depozitare (-8,2%) şi construcţii (-6,0%).
Pentru anul 2019, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 214,3% faţă de anul 1990, mai mare cu 17,4 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 84,0 puncte procentuale faţă de anul 2008.
Femeile au câştigat în medie cu 2,4% mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 4791 lei (faţă de 4909 lei al bărbaţilor). Bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii nete lunare superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 20,0%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (39,1%), industria prelucrătoare (25,5%), alte activităţi de servicii (25,2%), informaţii şi comunicaţii (23,0%) şi comerţ (20,6%).
În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2019 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe. Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Harghita (2349 lei, cu 21,3% mai puţin decât media pe economie), Teleorman (2360 lei, cu 21,0% mai puţin decât media pe economie), Covasna (2379 lei, cu 20,3% mai puţin decât media pe economie), Bihor (2385 lei, cu 20,1% mai puţin decât media pe economie), respectiv Vrancea (2389 lei, cu 20,0% mai puţin decât media pe economie).
La polul opus, cu cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare se situează Municipiul Bucureşti (4068 lei, cu 36,2% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (3449 lei, cu 15,5% peste media pe economie) şi Timiş (3310 lei, cu 10,9% peste
media pe economie).
Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2019 a fost 5092 lei/salariat, în creştere cu 11,3% faţă de anul precedent. Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de informaţii şi comunicaţii (+83,0%), intermedieri financiare şi asigurări (+71,4%), industria extractivă (+63,8%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+47,7%), sănătate şi asistenţă socială (+41,8%), administraţie publică (+38,8%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+30,0%).
În anul 2019, numărul mediu al salariaţilor a fost 5,164 milioane de persoane, în creştere faţă de anul precedent cu 964.000 de persoane.
Bărbaţii predomină în rândul salariaţilor (2,704 milioane de persoane, respectiv 52,4% din totalul numărului mediu de salariaţi). Faţă de anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 333.000 de persoane, iar numărul femeilor salariate a crescut cu 63.100 de persoane. Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terţiar (62,8%) (al serviciilor comerciale cu 42,9% şi al serviciilor sociale cu 19,9%). În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 34,7% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,5%.
Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2019 a fost 5,481 milioane de persoane. Comparativ cu sfârşitul anului 2018, efectivul salariaţilor a înregistrat o creştere cu 549.000 de persoane. În profil regional, efectivul salariaţilor a înregistrat creşteri faţă de sfârşitul anului 2018 în majoritatea regiunilor de dezvoltare. Cele mai semnificative creşteri ale efectivului de salariaţi de la sfârşitul anului s-au înregistrat în regiunile Bucureşti-Ilfov (+28100), Nord-Est (+8900), Nord-Vest (+7900), Sud-Est (+7500), Sud-Vest Oltenia (+4500). Singura regiune încare efectivul salariaţilor a scăzut faţă de sfârşitul anului precedent a fost regiunea Vest (-3300).
În regiunea Bucureşti-Ilfov se concentrează circa 22% din salariaţii din economie. Regiunile de dezvoltare în care activităţile
sectorului primar depăşesc ponderea medie pe ţară (2,4% pe total economie) sunt: SudMuntenia (4,0%), Sud-Est (3,7%), Nord-Est
(3,3%), Vest (2,9%) şi Sud-Vest Oltenia (2,7%).
Regiunile de dezvoltare care concentrează o proporţie semnificativă a salariaţilor în sectorul industriei şi construcţiilor sunt: Centru, Vest, Sud-Muntenia, Nord-Vest şi Sud-Vest Oltenia (42,0%, 41,7%, 39,5%, 38,9% şi 37,2%, faţă de 34,3% media pe ţară). Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale se regăseşte în regiunea Bucureşti/Ilfov (62,6% faţă de 43,8% media pe ţară), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,1% faţă de 19,5% media pe ţară).









