Iarna în pandemie – o mare încercare pentru profesioniștii din sporturile de iarnă

În timp ce majoritatea marilor competiții ale sporturilor de iarnă au reușit să își reia cursul cât mai firesc, la acest început de iarnă, adesea cu un program ajustat, echilibrul financiar al federațiilor internaționale de profil rămâne foarte precar. Un caz special este cel al Federației Internaționale de Schi (FIS), care a suferit pierderi enorme dintr-un domeniu conex surprinzător – piața de valori, aflăm dintr-o analiză a publicației elvețiene Le Temps.

În ciuda protocoalelor sanitare respectate cu strictețe și a calendarelor modificate pentru a face posibilă organizarea competițiilor, sporturile de iarnă continuă să cunoască destule evenimente anulate din cauza pandemiei Covid-19, care le afectează în mare măsură finanțele.

”90% dintre federațiile naționale vor da faliment, iar sporturile de iarnă vor muri”, dacă nu se pot desfășura competițiile în diferitele discipline (schi nordic, schi alpin, freestyle, snowboarding ș.a.). Semnalul de alarmă fusese tras încă din octombrie de către Wolfgang Maier, directorul sportiv al Federației Germane de Schi (DSV).

De atunci, mai multe discipline precum schiul alpin, schiul freestyle, săriturile cu schiurile și, în weekend-ul recent încheiat, schiul de fond și biatlonul au reușit să își inaugureze noile sezoane competiționale.

Pentru aceasta, Federația Internațională de Schi (FIS) și cea de biatlon (IBU) și-au ciopârțit fără milă calendarele tradiționale: nicio etapă în America de Nord pentru Cupa Mondială la schi alpin, o premieră în ultimii 47 de ani, în vreme ce biatlonul și-a anulat competiția de la Östersund și a mutat-o în Finlanda, la Kontiolahti, unde se desfășoară două evenimente la rând.

De asemenea, autoritățile au implementat protocoale Covid-19 cu teste obligatorii înainte și în timpul fiecărui eveniment pentru toți participanții.

Startul tuturor competițiilor a fost destul de haotic, nu în ultimul rând pentru că fiecare competiție depinde și de autoritățile naționale. De pildă, autoritățile din Finlanda nu au permis intrarea în țară a schioarelor suedeze pentru slalomul special de la Levi, deși aveau rezultate Covid-19 negative, întrucât antrenorul lotului lor a avut rezultat pozitiv.

În ciuda eforturilor de adaptare la criza sanitară, multe competiții continuă să fie anulate. În ultimele săptămâni, Japonia (sărituri), Norvegia (sărituri, combinată, schi fond), Estonia (combinată nordică), Italia (schi freestyle), China (schi freestyle), Statele Unite (schi freestyle), Rusia (schi freestyle) și Austria (snowboard) au anulat toate competițiile care figurau în calendarele Cupelor Mondiale, din cauza Covid-19.

Finanțele: roșu peste tot

Rezultatul este unul așteptat: finanțele au intrat pe roșu aprins. La pierderi au contribuit minusurile majore legate de drepturile TV, pierderea multor sponsori, facturile pentru testele de screening SARS-CoV-2 și, mai ales, absența publicului și a evenimentelor conexe marilor competiții, atât de populare în special în ţările alpine (Austria, Elveția, Germania).

Federația Internațională de Biatlon (IBU) a trecut de la o prognoză care indica un ușor profit, la pierderi anuale estimate de 2,8 milioane de euro pentru sezonul 2020-2021, conform cifrelor menționate în cadrul congresului IBU organizat prin videoconferință pe 14 noiembrie.

Federația Internațională de Schi (FIS), după ce a înregistrat un profit de 11,7 milioane de franci elvețieni în perioada 2018-2019 (rezultatele financiare sunt raportate pe ultimii doi ani), a bugetat în aprilie pierderi totale de 1,3 milioane franci pentru 2020-2021, iar în acest moment estimările par de-a dreptul optimiste

”FIS a lucrat la diferite scenarii, pierderile de 1,3 milioane sunt astăzi o cifră – să zicem – realistă, dar știm că, la fel ca și în cazul pandemiei, situația este fluidă și poate evolua în bine sau în rău”, spune Andy Wenger, Head of Services la FIS, citat de France Presse.

FIS, care are în responsabilitate organizarea competițiilor de schi (alpin, nordic, freestyle) și snowboard, are o particularitate deosebită când vine vorba de finanțe. La sfârșitul anului 2019, Federația avea circa 126 de milioane de franci elvețieni plasați în acțiuni și obligațiuni pe piețele financiare. O opțiune interesantă pentru o federație sportivă, în dorința de a-și diversifica portofoliul de plasamente și a nu fi prinsă pe picior greșit în cazuri de restriște.

Atâta doar că opțiunea de back-up s-a întors împotriva FIS când piețele financiare s-au prăbușit în primul trimestru, la începutul pandemiei: în loc să câștige 4,2 milioane de franci din plasamente, FIS a fost nevoită să își bugeteze alte pierderi, de 6 milioane de franci.

“Deși lucrăm cu o strategie de investiții extrem de prudentă, pe piețele financiare există întotdeauna un risc”, spune Andy Wenger.

În aprilie, un raport de audit contabil al FIS a caracterizat în termeni pozitivi managementul financiar ”foarte corect” al FIS, dar a avertizat despre consecințele crizei sanitare mondiale, sugerând crearea unui grup de lucru dedicat la nivelul Federației. Sfatul nu a fost urmat.

Pe lângă propriile dificultăți financiare, FIS a trebuit să intervină în ajutorul federațiilor naționale de schi din întreaga lume, devansând, din septembrie în iunie, plata subvențiilor către acestea, pentru a evita problemele legate de fluxul de numerar și oferindu-se să acopere aproximativ 20% din premiile distribuite de federațiile naționale către sportivi în cadrul competițiilor organizate intern.

Pe umerii FIS mai apasă un risc major: federația a garantat organizarea Campionatelor Mondiale de schi alpin de la Cortina d’Ampezzo (Italia, în februarie 2021) și a Campionatelor Mondiale de zbor cu schiurile de la Planica (Slovenia, competiție deja amânată, din martie pe decembrie 2020). Dacă aceste evenimente ar fi anulate, FIS ar trebui să plătească peste 10 milioane de franci elvețieni.