Culisele marilor țepe postdecembriste | Cum a fost devalizat colosul Bancorex

Timp de citire: 3 minute

Bancorex – caz școală de devalizare a unei bănci! Și nu orice bancă, ci una de stat! Vă mai amintiți? Sute de demnitari și oameni de afaceri au luat credite pe ochi frumoși. Și asta nu e tot! Mulți dintre ei nici nu au mai dat banii inapoi. Privilegiatii au avut acces la credite fabuloase. Depunând garanție un televizor, luai credit o mașină, după aceea puneai garanție mașina și luai credit o casă, după aceea puneai în garanție casa și luai credit o fabrică. Era suficient ca cineva sus-pus să intervină pentru tine.

Prăbușirea Bancorex a început în 1997. Fiecare roman a plătit câte 100 de dolari pentru gaura Bancorex, în total 2,4 miliarde de dolari! Cel mai spectaculos naufragiu bancar din istoria recentă a României a fost amplu dezbătut la Realitatea Plus.

Înființată în 1968, sub numele de Banca Română pentru Comerț Exterior, prin ea s-au derulat, timp de două decenii, operațiunile comerciale externe efectuate de regimul comunist. În total, în decursul existenței sale, Bancorex a rulat peste 245 de miliarde de dolari. Sloganul ei publicitar era ,,o banca pentru mileniul trei”. După revoluție, toate marile afaceri din România s-au derulat prin conturile instituției. Evenimentele din decembrie 1989 au prins Bancorex cu rezerve de un miliard de dolari.

Anii ’90, “epoca de aur” a nomenclaturiștilor pe stil vechi și nou

La începutul anilor ’90, statul, prin intermediul Bancorex, se hotărăște să susțină inițiativa privată și să ajute cu credite populația și firmele nou înființate. Nu oricine avea însă acces la banii de la Bancorex, chiar daca rețeta de creditare era simplă.Pe lista scurtă a celor care primeau bani cu dobânzi extrem de mici erau oameni cu funcţii importante în stat, demnitari, apropiaţi ai acestora, afaceriști sau nume grele din poliție. Mulți dintre ei au luat credite uriașe pe care nu le-au mai înapoiat niciodată.Depunând garanție un televizor, luai credit pentru o mașină, după aceea puneai garanție mașina și luai credit o casă, după aceea puneai ca garanție casa și luai credit o fabrică. Cu o singură condiție: trebuia ca cineva sus pus să intervină pentru tine.

1997 – începutul sfârșitului. La fel ca în cazul CARITAS, românii de rând au plătit pentru noii milionari

Prăbușirea Bancorex a început în 1997. Imediat după ce la putere a ajuns guvernul condus de Victor Ciorbea, Curtea de Conturi a descoperit nereguli grave: au fost acordate credite mari cu garanții mici unor companii care după câțiva ani au intrat în faliment. Creditele au fost acordate cu dobânzi de cel mult 18%. În cele mai multe cazuri dobânda a fost de numai 5%, în conditiile în care la un credit normal în acea perioada era o dobândă de circa 100%. Din această diferență, banca a pierdut zeci de milioane de dolari.

În cele din urmă, banca a fost lichidată în 1999. A lăsat în urmă datorii imense, preluate de stat, care au fost plătite până la urmă tot din buzunarele românilor. Cei mai mulți dintre beneficiarii jafului au rămas, în final, cu banii.

Imediat după faliment, BCR a preluat activele performante și sediul, iar Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, creditele neperformante. Asta în condițiile în care fosta bancă de comerț exterior avea în patrimoniu case de vacanță, locuințe de serviciu, clădiri de birouri, ba chiar hoteluri și alte terenuri. Multe dintre aceste bunuri au ajuns să fie evaluate de instituţiile de stat la preţuri de zeci de ori mai mici decât valoarea pieţei. Statul trebuia să recupereze prejudiciul.

Cine sunt artizanii dezastrului

Până să fie trecută pe linie moartă, Bancorex a avut cinci președinți: Vasile Voloseniuc, Dan Pascariu, Răzvan Temeșan, Florin Ionescu și Vlad Soare. Plus un administrator special, după ce a intrat în insolvență, pe bancherului Nicolae Dănilă.

În 2014, pe lista debitorilor mai existau 650 de firme de la care Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului trebuia să recupereze banii. Fiecare roman a plătit câte 100 de dolari pentru gaura Bancorex, în total 2,4 miliarde de dolari, adica 7% din PIB-ul României de atunci. Pentru jaful de la fosta bancă pentru comerț exterior, procurorii au întocmit zeci de dosare penale, cele mai multe pe numele unor directori locali ai Bancorex. Printre numele sonore puse sub învinuire s-au numărat fostul preşedinte Răzvan Temeşan şi fosta directoare a sucursalei Lipscani, Ana Capeti, filiala care a atribuit cele mai multe credite neperformante. Amândoi au fost acuzaţi de abuz în serviciu.