Fitch: Proiectul de buget al României indică schimbarea politicii fiscale. Săgeți spre PSD
O analiză publicată de agenția Fitch Ratings semnalează schimbarea politicii fiscale a României, așa cum se vede din proiectul bugetului pe acest an, prezentat de autoritățile guvernamentale de la București. Agenția notează că ”proiectul de buget și obiectivele de deficit pe termen mediu indică o schimbare de la poziția expansionistă care a caracterizat politica fiscală în perioada de dinaintea pandemiei, însă încă nu este clar cum vor fi abordate provocările care stau la baza sustenabilității finanțelor publice.
”Proiectul de buget publicat săptămâna trecut este primul din mandatul guvernului de coaliție format din două grupări de centru-dreapta (PNL și Alianța USR-PLUS), alături de partidul etnic maghiar UDMR, după alegerile generale din decembrie anul trecut. Acesta vizează un deficit fiscal de 8,2% din PIB în acest an în termeni ESA (7,2% în numerar), în scădere de la 9,1% în 2020 (9,8% în numerar). Deficitul este apoi prognozat să scadă sub 3% din PIB în 2024. Majoritatea ajustărilor pe termen scurt provin din renunțarea la unele măsuri de răspuns la pandemie și din controlul creșterilor cheltuielilor în alte zone, concomitent cu creșterea veniturilor în urma revenirii economice”, notează Fitch.

Proiecția Fitch Ratings pentru evoluția PIB-ului și a deficitului bugetar al României până în 2024. Sursa: Fitch Ratings.
Agenția observă că noul guvern arată un apetit mai mare pentru limitarea cheltuielilor publice, fapt indicat de propunerea de înghețare a pensiilor și salariilor din sectorul public până în 2022 și reducerea subvențiilor și a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri și servicii.
”Cheltuielile cu pensiile au fost o sursă majoră de incertitudine fiscală în ultimii ani, iar bugetul pe 2021 include creșterea de 14% anunțată în septembrie anul trecut (propunerea inițială era de o creștere de 40%)”, scrie în raportul agenției de rating.
Fitch mai notează că guvernul pare, de asemenea, conștient de riscurile pe care le induce înăsprirea agresivă a politicii fiscale pentru redresarea economică, așa încât intenționează să mărească cheltuielile cu investițiile cu aproape 16 puncte procentuale, până la 5% din PIB în acest an.
”Cu toate acestea, credem că obiectivul aducerii deficitului sub pragul de 3% din PIB al Pactului de stabilitate și creștere al UE, la orizontul anului 2024 recunoaște importanța sustenabilității datoriei publice pe termen mediu. Ipotezele anuale de creștere a PIB-ului de 4,3-5% în 2021-2024 sunt mai realiste decât cele prezentate de unele guverne anterioare”, scrie Fitch
Pe de altă parte, Guvernul nu a precizat încă planurile privind abordarea rigidităților bugetare legate de salarii, subvenții și prestații sociale, deși premierul Florin Cîțu a spus că va căuta să flexibilizeze cheltuielile pentru pensii, salarii și educație, concomitent cu creșterea eficienței administrației publice. Propunerea de buget pentru 2021 nu include noi impozite sau majorări de taxe. O mare parte din creșterea estimată a veniturilor (veniturile din taxe sunt proiectate să crească cu aproape 20%) este parțial dependentă de avansul veniturilor din TVA, impozite pe venit, accize și contribuții sociale, pe măsură ce creșterea economică se va relua, mai spus analiștii Fitch.

Rigiditățile bugetare ale României. Ponderea cheltuieilor cu salariile, subvențiile și prestațiile sociale ca procent din PIB. Sursa foto: Fitch Ratings.
Speranțe în fondurile UE
Fondurile UE vor fi o sursă majoră de susținere bugetară. La fel ca și alte țări din regiune, România va fi un beneficiar semnificativ al transferurilor UE din programul Next Generation EU (NGEU), iar guvernul intenționează să crească ratele de absorbție. Deși transferurile NGEU vor fi neutre din punct de vedere bugetar, acestea ar putea contribui la reducerea costurilor de finanțare și la creșterea flexibilității cheltuielilor.
Guvernul intenționează să îmbunătățească colectarea impozitelor prin digitalizare, iar potențialul ridicat de creștere al României ar putea sprijini reducerea deficitului post-pandemic.
”Dar, fără reforme structurale din partea cheltuielilor sau a veniturilor, obiectivele fiscale sunt expuse riscului dacă creșterea este mai puțin performantă, de exemplu, din cauza reapariției infecțiilor cu Covid-19. În plus, posibilele decizii dificil de luat din punct de vedere ar putea testa coeziunea coaliției”, comentează Fitch în raport.
Perspectivele ratingului de țară
Fitch își menține perspectiva negativă asupra ratingului suveran al României, lucru argumentat prin performanțele negative înregistrate de guvernele anterioare și pe impactul pandemiei asupra economiei țării:
”Înrăutățirea indicatorilor finanțelor publice din cauza politicii expansioniste anterioare și a impactului Covid-19 sunt reflectate în perspectiva negativă asupra ratingului suveran „BBB-” al României… Având în vedere situația fiscală extrem de slabă a României în timpul creșterii puternice a PIB-ului din perioada de dinaintea pandemiei, precum și rigiditățile fiscale ale țării, îmbunătățirea perspectivei va depinde și de implementarea planurilor actuale și de o mai mare încredere în stabilizarea pe termen mediu a datoriei publice ca procent din PIB.”









