Daniel Dăianu vede necesitatea unei bănci de dezvoltare în România
România are nevoie de politici publice inteligente şi concrete, spune Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, “de pildă, o bancă promoţională (de dezvoltare) este necesară şi, este de notat, resuscitarea ideii unui Fond Naţional de Dezvoltare, după modelul polonez”, scrie AGERPRES.
În opinia sa, “admiţând ca Planul european de redresare va fi în jur de un trilion euro, România ar putea beneficia de circa 16 miliarde de euro dacă se va ţine cont de ponderea PIB-ului românesc, ce este de circa 1,6% din cel al UE (deşi este de lămurit cât ar fi granturi – cum propun Berlin şi Paris, cu schema de peste 500 miliarde de euro, şi cât împrumuturi).” El afirmă că asemenea fonduri ar fi peste resursele deja “programate prin MFF (cadrul financiar multianual, fie el neconvenit încă de instituţiile europene), peste 30 miliarde de euro în cazul României.”
“În total ar fi 45-50 miliarde în următorii şapte ani, din care circa 20-25 miliarde ar putea fi disponibili în perioada 2021-2023 – adică 3,5- 4% din PIB pe an în medie. O sumă considerabilă pentru investiţii publice şi alte programe care să facă economia mai robustă. Deoarece la fonduri europene am adăuga şi resurse naţionale din bugetul public. Astfel s-ar putea ajunge la circa 7% din PIB pentru investiţii publice, de la media de 4-4,5% (resurse proprii bugetare şi fonduri europene) în ultimii ani. Şi bineînţeles ar mai fi investiţii private. Dar importă mult ca Planul european de redresare să nu se adreseze mai mult decât disproporţionat ţărilor din zona euro, să nu fie un fel de ‘bailout’ camuflat pentru economii din zona euro – aceasta nu numai deoarece toate statele din UE vor sta în spatele emisiunii de obligaţiuni care să finanţeze Planul. Pentru că şi România suferă mult în această criză având şi puteri bugetare proprii foarte limitate.”, susţine preşedintele Consiliului Fiscal.
Daniel Dăianu susţine că în toate statele europene chestiunea ‘distribuirii poverii’ “este proeminentă pentru politica publică; este vorba de relaţia între stat şi cetăţean, între firme şi stat, între firme, între grupuri sociale”.
Preşedintele Consiliului Fiscal consideră că economiile est-europene îşi pot reveni mai uşor putând beneficia şi de eventuala relocalizare a unor activităţi din Asia. “Dar şi pentru ele potenţialul de creştere va fi afectat negativ, chiar dacă acesta va rămâne considerabil superior celui din economiile avansate din UE. Trebuie remarcat că reîntoarcerea unor lucrători din străinătate poate creşte PIB-ul potenţial şi echilibra piaţa muncii în Est pe termen mediu. Dacă UE va adopta un program de redresare de amploare, prin dublarea bugetului comun, România şi alte state est-europene vor putea să consolideze infrastructura de bază şi să dezvolte sectoare cheie (precum agrobusiness-ul, care are nevoie la noi de amenajare a teritoriului, de sistem de irigaţii). Dar este esenţial ca Planul să se adreseze tuturor statelor, chiar dacă sunt ţări ce au suferit enorm în această criză (încă neterminată) şi care vor fi probabil susţinute puternic”, arată Daniel Dăianu.
Totodată, traiectoria repornirii în România depinde de cum ne vom descurca cu finanţarea economiei în 2020, de măsuri concrete de sprijinire a economiei şi de “cum vom fructifica bugetul crescut al UE în anii ce vin; repornirea depinde şi de refacerea lanţurilor de producţie în Europa”.









