Adolescenții români, pe locul 1 într-un top referitor la utilizarea problematică a social media

Adolescenții români sunt pe primul loc, într-un clasament ce cuprinde 40 de țări, în ceea ce privește folosirea problematică a social media, ce presupune comportamente care afectează starea de bine mintală, socială și școlară, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, publicat toamna aceasta și semnalat recent de specialistul român în politici de sănătate Vlad Mixich, informează Edupedu.

În cadrul acestui studiu realizat periodic de OMS, ultima dată în 2021-2022 (în România – în noiembrie 2022), adolescenți de 11, 13 și 15 ani au fost întrebați, între altele, în legătură cu o manifestarea unor simptome ce indică folosirea problematică a social media. Dacă răspundeau „da” la cel puțin șase dintr-un total de nouă întrebări, erau încadrați la folosire problematică a social-media, similară comportamentelor unor persoane dependente – exemple din evaluare, mai jos.

Potrivit volumului 6, dedicat folosirii social media și gamingului, analiza OMS „Health Behaviour in School-aged Children”, realizată în 44 de țări din Europa, Asia Centrală și Canada (pentru analiza utilizării problematice au fost luate în calcul 40 de țări), analizează comportamentele copiilor și adolescenților sub impactul pandemiei Covid-19 și prin comparație cu cele din precedentul studiu de acest fel, derulat în 2018.

În funcție de răspunsurile oferite în cadrul analizei, bazate pe un instrument de cercetare numit Social Media Disorder Scale, participanții au fost împărțiți în patru categorii: utilizatori non-activi (puține contacte și activități în social-media), utilizatori activi, utilizatori cu activitate intensă (contacte aproape permanente cu alții, dar un nivel de utilizare ce nu semnalează probleme), respectiv utilizatori problematici (care prezintă cel puțin șase simptome de utilizare problematică a social-media).

Potrivit raportului internațional, în rândul țărilor participante România are cea mai mare pondere a utilizatorilor problematici, cu o medie de 22% din totalul copiilor și adolescenților. Procentul – de două ori mai mare decât media țărilor din studiu (11%) – este substanțial mai mare decât în cazul următoarelor clasate, Malta (18%) și Bulgaria (17%).  La polul opus, țările cu cel mai redus procent al copiilor și adolescenților cu un nivel problematic de utilizare social media sunt Olanda (5%), Ungaria și Suedia (7%), Republica Cehă și mai multe țări nordice (8%).

În același timp, raportul citat consemnează că, față de 2018, România înregistrează cea mai mare creștere a gradului de utilizare problematică a rețelelor sociale în rândul copiilor și adolescenților.

În 2018, raportul similar al OMS indica o creștere acută a utilizării problematice în rândul fetelor, de la vârsta de 11 ani (17,%) la 15 ani (27,5%). În același timp, procentul aferent băieților creștea considerabil mai puțin, de la 15,8% la vârsta de 11 ani la 18,8% în cazul băieților de 15 ani.

În 2022, în România, procentele creșteau considerabil mai ales în rândul băieților.

Astfel, dacă la vârsta de 11 ani 17% dintre băieți și 18% dintre fete raportau un nivel problematic de utilizare a rețelelor sociale, ponderea creștea la 21% în cazul băieților și 28% în cazul fetelor la vârsta de 13 ani. La 15 ani, fetele păstrau același nivel ridicat (28%), în rimp ce în cazul băieților se constata un ușor regres al utilizării problematice (18%).

Același raport internațional din 2022, cu informații detaliate în analiza publicată în această toamnă, mai semnalează că în România copiii din toate categoriile de vârstă (11, 13 și 15 ani) păstrează contactul online cu prietenii într-o măsură mai mare decât media țărilor participante:

• 11 ani – 24% România (20% media internațională);
• 13 ani – 33% România (27% media internațională);
• 15 ani – 36% România (31% media internațională).

Situația este similară și în cazul păstrării contactelor cu un grup mai larg de prieteni, dar și în cazul păstrării contactelor cu persoane întâlnite online.

Ce înseamnă comportamentul problematic?

Comportamentul problematic de utilizare a social media este stabilit în baza unei grile de 9 întrebări – cel puțin șase răspunsuri „da”  semnalează o utilizare problematică.

Aici sunt exemplificate cele nouă tipuri de întrebări, fiecare cu câte 3 itemi. Acestea urmăresc să afle, între altele:

• Dacă utilizatorului îi este greu să se gândească, la un moment dat la altceva decât la utilizarea social media sau la verificarea mesajelor noi
• Dacă simt nevoia să utilizeze social media tot mai des și/sau s-au simțit nemulțumiți că nu au putut folosi mai des social media
• Dacă s-au simțit neliniștiți, frustrați sau nervoși atunci când nu au putut social media
• Dacă au încercat să petreacă mai puțin timp în social media, fără succes
• Dacă au apelat la social media ca să nu se mai gândească la probleme sau lucuri neplăcute
• Dacă nu au putut fi atenți la oră sau la teme pentru că foloseau social media
• Dacă și-au mințit părinții sau prietenii cu privire timpul petrecut în social media
• Dacă au neglijat sau au demonstrat interes scăzut în diverse hobby-uri sau alte activități din cauza social media
• Dacă s-au certat cu rudele sau prietenii sau au rupt legături din cauza timpului petrecut în social media