Alertă în NATO: SUA nu confirmă respectarea Articolului 5. Trump despre Ormuz: ”Nu e treaba noastră!”

Secretarul american al apărării Pete Hegseth a refuzat marţi să reafirme angajamentul SUA faţă de apărarea colectivă a NATO – celebrul articol 5 – , spunând că acest lucru va depinde de preşedintele Donald Trump, care i-a criticat pe aliaţii europeni pentru că au refuzat să se alăture Statelor Unite în războiul împotriva Iranului, relatează agenția Reuters, citată de News.ro.

Declaraţiile lui Hegseth din conferinţa de presă susţinută marţi la Pentagon au fost ieşite din comun, având în vedere că apărarea colectivă se află în centrul alianţei nord-atlantice, care a fost formată în 1949 cu scopul principal de a contracara riscul unui atac sovietic asupra teritoriului aliat.

Orice semnal din partea Statelor Unite că ar putea să nu fie dispuse să apere aliaţii NATO în cazul unui atac al Rusiei sau al unui alt adversar ar putea slăbi grav alianţa, chiar dacă Trump optează împotriva retragerii complete din aceasta, lucru ce ar putea necesita consimţământul Congresului.

Întrebat de Reuters la conferinţa de presă dacă Statele Unite sunt încă angajate în apărarea colectivă a NATO, Hegseth a spus:

”În ceea ce priveşte NATO, aceasta este o decizie care va fi lăsată la latitudinea preşedintelui. Dar voi spune doar că au fost dezvăluite multe lucruri.”

Făcând aparent referire la tensiunile cu aliaţii Franţa, Italia, Spania şi Marea Britanie, Hegseth a spus:

”Când solicităm asistenţă suplimentară sau simplu acces, bază şi survol, primim întrebări, obstacole sau ezitări. Nu ai o alianţă prea solidă dacă ai ţări care nu sunt dispuse să-ţi stea alături când ai nevoie de ele. (Trump) doar subliniază acest lucru şi, în cele din urmă, va fi decizia lui cum va arăta situaţia”,

a adăugat Hegseth.

Declarații asemănătoare, dar pe un ton mai puțin ferm, a făcut anterior și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio.

Avantaj: Rusia

Experţii au avertizat de mult timp că aceste declaraţii care sugerează că Statele Unite ar putea să nu-şi onoreze angajamentele faţă de NATO ar putea încuraja Rusia să testeze disponibilitatea membrilor NATO de a aplica articolul 5 al Alianţei, care stipulează că un atac armat împotriva unui stat membru este un atac împotriva tuturor.

Războiul cu Iranul a exacerbat tensiunile dintre Statele Unite şi Europa, care s-au intensificat de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, anul trecut, pe o serie de teme, de la revizuirea de către Trump a relaţiilor comerciale în valoare de 2 trilioane de dolari până la cererile sale privind proprietatea asupra Groenlandei, un teritoriu autonom al Danemarcei, aliat în NATO.

Europa urmăreşte, de asemenea, cu nervozitate eforturile lui Trump de a media încetarea războiului dintre Rusia şi Ucraina, unii înalţi oficiali europeni fiind îngrijoraţi de faptul că Trump pare să susţină un acord în favoarea Moscovei.

Franţa a refuzat să permită Israelului să-i utilizeze spaţiul aerian pentru un zbor de reaprovizionare care transporta arme americane folosite în războiul împotriva Iranului, iar Italia a refuzat să acorde permisiunea ca avioanele militare americane să aterizeze la baza aeriană Sigonella din Sicilia înainte de a se îndrepta spre Orientul Mijlociu, au declarat surse pentru Reuters. Spania a declarat public luni că şi-a închis spaţiul aerian pentru avioanele americane implicate în atacurile asupra Iranului, iar Polonia a refuzat o solicitare a SUA de a trimite un sistem Patriot în Orientul Mijlociu.

Trump a criticat, de asemenea, în repetate rânduri Marea Britanie, cel mai apropiat aliat european al Americii, pentru că nu s-a alăturat Statelor Unite atunci când acestea au declanşat războiul. Marţi, el a menţionat în mod special Marea Britanie într-o postare pe reţelele de sociale, în care a spus că securizarea Strâmtorii Ormuz, blocată acum de Iran, va fi lăsată în seama ţărilor care au nevoie de petrolul din Orientul Mijlociu.

”Va trebui să începeţi să învăţaţi cum să luptaţi singuri, SUA nu vor mai fi acolo să vă ajute, la fel cum nici voi nu aţi fost acolo pentru noi. Iranul a fost, în esenţă, decimat. Partea grea s-a terminat. Duceţi-vă şi procuraţi-vă propriul petrol!”,

a scris Trump pe Truth Social.

Trump vrea să se furișeze afară din războiul pe care l-a pornit. Despre Strâmtoarea Ormuz: ”Nu e treaba noastră. Asta va fi treaba Franţei. Asta va fi treaba oricui foloseşte strâmtoarea!”

La rândul său, Donald Trump a declarat reporterilor de la Casa Albă că este posibil ca SUA să pună capăt campaniei militare împotriva Iranului în două-trei săptămâni, relatează agenția Reuters, citată de News.ro.

”Vom pleca foarte curând”,

a declarat el reporterilor în Biroul Oval, adăugând că retragerea ar putea avea loc „în termen de două săptămâni, poate două săptămâni, poate trei”.

Este cea mai clară declaraţie făcută până acum de Trump cu privire la intenţia sa de a pune capăt în curând unui război ce durează de o lună şi care a tulburat Orientul Mijlociu, a perturbat pieţele energetice globale şi a schimbat traiectoria preşedinţiei republicanului.

Trump a precizat că Teheranul nu trebuie să încheie un acord cu Washingtonul pentru a pune capăt conflictului.

”Iranul nu trebuie să încheie un acord, nu. Nu, nu trebuie să încheie un acord cu mine”,

a spus el când a fost întrebat dacă diplomaţia de succes este o condiţie prealabilă pentru ca SUA să pună capăt conflictului.

În schimb, a adăugat Trump, condiţia pentru încheierea operaţiunii este ca Iranul să fie „readus în epoca de piatră”, fără posibilitatea de a dobândi în curând o armă nucleară.

”Atunci vom pleca”,

a spus el.

”Am obţinut o schimbare de regim. Acum, schimbarea de regim nu era unul dintre obiectivele pe care mi le-am propus. Am avut un singur obiectiv: ca ei să nu mai aibă arme nucleare, iar acest obiectiv a fost atins. Ei nu vor mai avea arme nucleare. Dar ne terminăm treaba şi cred că în aproximativ două săptămâni, poate cu câteva zile în plus, ne vom termina treaba. Dar vrem să distrugem absolut tot ce au”,

susţine preşedintele american.

Potrivit CNN, preşedintele a adăugat că este posibil ca războiul să se încheie mai devreme dacă se ajunge la un acord.

”Este posibil să ajungem la un acord, deoarece ei doresc să încheie un acord. Ei doresc să încheie un acord mai mult decât doresc eu. Dar, într-o perioadă destul de scurtă de timp, vom fi gata. Acum avem un grup de oameni care sunt foarte — care sunt foarte diferiţi. Sunt mult mai rezonabili”,

a insistat Trump.

Trump a reiterat ideea că redeschiderea Strâmtorii Ormuz va trebui să fie problema altor ţări, spunând că va fi responsabilitatea lor să asigure securitatea acestei căi navigabile importante.

”Dacă Franţa sau o altă ţară vrea să obţină petrol sau gaze, trebuie să treacă prin strâmtoare – Strâmtoarea Ormuz – vor merge direct acolo şi vor fi capabili să se descurce singuri. Nu vom avea nimic de-a face cu ceea ce se întâmplă în strâmtoare”,

a spus el.

SUA ”nu vor avea nicio legătură” cu ceea ce se întâmplă în strâmtoare, a spus Trump, arătând că responsabilitatea menţinerii deschise a acestei căi navigabile vitale va reveni ţărilor care depind de ea.

”Nu avem niciun motiv să facem asta. Nu e treaba noastră. Asta va fi treaba Franţei. Asta va fi treaba oricui foloseşte strâmtoarea”,

a subliniat şeful Casei Albe.