Am semnat, suntem buni de plată. România pierde bani în fața Pfizer cât pentru un spital regional

O instanţă belgiană a obligat miercuri Polonia şi România să preia o livrare de vaccinuri COVID-19 în valoare de 1,9 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari) produse de compania farmaceutică americană Pfizer, relatează Reuters. Potrivit comunicatului instanţei, România are de plătit 600 de milioane de euro.

Pfizer a dat în judecată Polonia şi România la sfârşitul anului 2023 într-o instanţă belgiană pentru a obliga cele două ţări să respecte un contract semnat între Comisia Europeană şi Pfizer pentru livrarea unui număr stabilit de doze de vaccin pe parcursul mai multor ani, a precizat instanţa.

Polonia a refuzat în aprilie 2022 să respecte contractul, invocând evoluţia pandemiei, războiul din Ucraina şi un posibil abuz de poziţie dominantă din partea Pfizer. România a luat ulterior aceeaşi decizie.

Instanţa de la Bruxelles a respins aceste argumente şi a obligat Polonia şi România să preia livrarea dozelor de vaccin şi să plătească banii datoraţi companiei Pfizer.

Polonia a fost obligată să preia doze de vaccin Pfizer în valoare de 1,3 miliarde de euro, în timp ce România a fost obligată să preia doze în valoare de 600 de milioane de euro.

Ministerul Sănătăţii din Polonia nu a făcut niciun comentariu imediat cu privire la hotărâre.

Reacția ministrului Rogobete

Ministrul Sănătăţii de la noi, Alexandru Rogobete, a afirmat, miercuri seară, după decizia referitoare la vaccinuri, că măsura este executorie, deci banii vor trebui viraţi într-un cont, chiarv dacă se va face apel. El a precizat că Ministerul Sănătăţii nu are această sumă în buget în momentul actual şi vor urma discuţii cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor. Ministrul a explicat că dozele comandate, doar de la compania Pfizer, au depăşit cu mult populaţia României şi mai existau contracte cu alte trei companii.

”Ce vreau să mai subliniez este că se vede de la distanţă că dozele de vaccin, doar de la Pfizer, depăşesc cu mult populaţia României, inclusiv cu rappel”,

a declarat, miercuri seară, într-o conferinţă de presă, ministrul Alexandru Rogobete.

El a explicat că în cursul zilei de joi va exista o discuţie cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi cu cei care se ocupă de proces.

”Sigur că banii vor veni, cel mai probabil, din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătăţii sau prin Ministerul Finanţerilor. Asta este un detaliu, un mecanism financiar care urmează să fie stabilit ulterior. Nu, astăzi Ministerul Sănătăţi nu are această sumă în bugetul de stat”,

a mai declarat Rogobete.

Aşa cum a anunţat anterior şi ministrul Justiţiei, Rogobete a precizat că măsura este executorie:

”Indiferent dacă se face apel sau nu se face apel, România va trebui să plătească această sumă. Dacă se câştigă în recurs, în forma de apel, sigur că banii vor fi reîntoşi către România, dar da, este o măsură executorie”.

Rogobete a spus că banii pe care România e obligată deocamdată să îi acorde companiei Pfizer reprezintă ”al patrulea spital regional din România”.

Ce spune ministrul Justiției?

Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a declarat miercuri că hotărârea instanţei privind vaccinurile Pfizer are un caracter executoriu, ceea ce înseamnă că, în principiu, ea poate să fie pusă în executare, cu virarea sumelor de bani într-un cont şi are un impact semnificativ asupra României, mai ales că obiectul său material este plata unei sume foarte mari de bani, plus dobânzi.

”Este o decizie care are un impact semnificativ asupra României, mai ales că obiectul sau material este plata unei sume foarte mari de bani, plus dobânzile respective. De gestionarea acestei cauze nu s-a ocupat Ministerul de Justiţie, ci Ministerul de Finanţe, în conformitate cu dispoziţiile legale. Există cale de atac, dar această hotărâre are un caracter executoriu, ceea ce înseamnă că, în principiu, ea poate să fie pusă în executare, cu virarea sumelor de bani într-un cont”,

a spus ministrul Justiţiei, conform news.ro.

Radu Marinescu a precizat că vor urmări ce se întâmplă, executarea căi de atac şi vor vedea dacă ceva mai poate fi schimbat.

Ministrul a menţionat că în momentul de faţă nu poate să comenteze dacă există sau nu există o răspundere juridică a celor care au participat la încheierea sau semnarea acestor contracte.

”Deocamdată există acest litigiu care are o natură civilă. Din câte cunosc, există şi o cauză penală, dar, aşa cum am spus întotdeauna ca ministru a justiţiei, nu pătrund în substanţa cauzelor care sunt investigate de către autorităţile judiciare. Dacă şi când şi cum va exista o astfel de formă de răspundere, urmează să vedem”,

a completat Marinescu.

”Un refuz de executare se poate traduce şi în acumularea unor arierate, care pot să împovăreze debitorul, din perspectiva trecerii timpului. E foarte greu de speculat asupra succesului unei căi de atac, dar decizia va fi, bineînţeles, la nivel guvernamental”,

a afirmat Radu Marinescu.

Ministrul a ţinut să precizeze că Ministerul de Justiţie nu gestionează soluţionarea acestei cauze şi este foarte bine ca în sistemul de drept românesc şi în statul de drept numit România, fiecare să acţioneze în conformitate cu competenţele sale.

COMUNICATUL INTEGRAL AL INSTANŢEI (TRIBUNALUL FRANCOFON DE PRIMĂ INSTANŢĂ DIN BRUXELLES)

Decizie pronunţată în cauza Pfizer BioNTech împotriva României şi împotriva Poloniei

În ceea ce priveşte România:

La 20 mai 2021, Comisia Europeană a încheiat cu compania farmaceutică Pfizer un contract de achiziţie a unor doze de vaccinuri împotriva Covid-19. Acest contract de achiziţie a fost încheiat în numele statelor membre ale UE în urma unei proceduri centrale de atribuire a contractelor de achiziţii publice, denumită „procedură negociată fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare”.

Acest contract prevedea, în special, obligaţia fiecărui stat membru de a achiziţiona un număr specific de doze de vaccin împotriva Covid-19 prevăzut într-un tabel de repartizare elaborat de Comisie în colaborare şi de comun acord cu statele membre participante, printre care se număra şi România.

În decembrie 2023, Pfizer a chemat România în faţa Tribunalului francofon de Primă Instanţă din Bruxelles pentru executarea silită a contractului menţionat anterior, ca urmare a refuzului acesteia din urmă de a prelua livrarea tuturor dozelor şi de a plăti preţul convenit.

Tribunalul a indicat mai întâi că elementele care i-au fost prezentate nu îi permiteau să constate o neregulă în procesul de atribuire a contractului public către Pfizer. De asemenea, a constatat că nu erau îndeplinite condiţiile de reziliere a contractului de achiziţie în favoarea României şi că aceasta nu demonstra că contractul de achiziţie – şi mai ales clauzele sale referitoare la preţ, la numărul de doze sau la exonerările de răspundere – ar constitui un indiciu al unui abuz de poziţie dominantă din partea Pfizer.

Instanţa a constatat, de asemenea, că evoluţia pandemiei, şi în special scăderea ratei de infectare, nu constituiau circumstanţe care să justifice eliminarea sau adaptarea obligaţiilor contractuale ale României faţă de Pfizer.

În sfârşit, instanţa a constatat că, în circumstanţele speţei, România nu a demonstrat că Pfizer ar abuza de dreptul său prin continuarea executării obligaţiilor contractuale.

În consecinţă, instanţa a obligat România să preia livrarea dozelor de vaccin care îi rămân şi să plătească preţul acestora către Pfizer, respectiv 3.031.128.036,97 RON  TVAC (aproape 600.000 €).

Cazul Poloniei

La 20 mai 2021, Comisia Europeană a încheiat cu compania farmaceutică Pfizer un contract de achiziţie a unor doze de vaccinuri împotriva Covid-19. Acest contract de achiziţie a fost încheiat în numele statelor membre ale UE în urma unei proceduri centrale de atribuire a contractelor de achiziţii publice denumită „procedură negociată fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare”. Acest contract prevedea, în special, obligaţia fiecărui stat membru de a achiziţiona un număr specific de doze de vaccin împotriva Covid-19 prevăzut într-un tabel de repartizare elaborat de Comisie în colaborare şi de comun acord cu statele membre participante, printre care se număra şi Polonia.

În septembrie 2023, Pfizer a chemat Polonia în faţa instanţei în vederea executării silite a contractului menţionat anterior, ca urmare a refuzului acesteia din urmă de a prelua livrarea întregii cantităţi de doze şi de a plăti preţul convenit.

Instanţa a indicat mai întâi că elementele care i-au fost prezentate nu îi permiteau să constate o neregulă în procesul de atribuire a contractului public către Pfizer.

De asemenea, a constatat că nu erau îndeplinite condiţiile de reziliere a contractului de achiziţie în favoarea Poloniei şi că aceasta nu demonstra că contractul de achiziţie – şi mai ales clauzele sale referitoare la preţ, la numărul de doze sau la exonerările de răspundere – ar constitui o indicaţie a unui abuz de poziţie dominantă din partea Pfizer.

Instanţa a constatat, de asemenea, că nici războiul din Ucraina, nici evoluţia pandemiei, şi în special scăderea ratei de infectare, nu constituiau circumstanţe care să justifice eliminarea sau adaptarea obligaţiilor contractuale ale Poloniei faţă de Pfizer.

În cele din urmă, instanţa a constatat că, în circumstanţele speţei, Polonia nu a demonstrat că Pfizer ar abuza de dreptul său prin continuarea executării obligaţiilor contractuale.

În consecinţă, instanţa a obligat Polonia să preia livrarea dozelor de vaccin care îi mai rămân şi să plătească preţul acestora către Pfizer, respectiv 5.644.290.747 PLN (aproape 1.300.000.000 €).