Aurul a avut una dintre cele mai abrupte corecții din ultimii ani. Mai este un activ de refugiu?

Aurul a avut una dintre cele mai abrupte corecții din ultimii ani, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. După ce a urcat la aproximativ 5.600 de dolari pe uncie în ianuarie, metalul prețios a pierdut aproape 20–25% și a coborât spre 4.100 de dolari în martie. Scăderea a surprins investitorii care, în mod normal, văd aurul ca pe un refugiu în perioade de criză. Analiștii Freedom 24 explică de ce aurul a scăzut atât de puternic și dacă mai reprezintă o opțiune atractivă pentru investitori în actualul context.

De ce a suferit aurul cea mai puternică scădere din 2008 încoace?

Investitorii au privit conflictul din Orientul Mijlociu nu ca pe un episod geopolitic obișnuit, ci ca pe începutul unui nou șoc inflaționist, amplificand așteptările că băncile centrale vor menține dobânzile ridicate pentru mai mult timp.

Acest context a fost nefavorabil pentru aur. Pe măsură ce randamentele titlurilor de stat americane au crescut, iar dolarul s-a întărit, investitorii s-au orientat către active de refugiu mai lichide, precum dolarul și obligațiunile americane pe termen scurt. În același timp, cererea pentru aur a slăbit.

Scăderea a fost accentuată și de faptul că piața era deja puternic speculativă după avansul solid al aurului din 2025 și din ianuarie 2026. Când volatilitatea a crescut, investitorii au vândut aur pentru a-și marca profiturile și pentru a acoperi pierderile din alte active. Presiunea a fost amplificată și de informațiile potrivit cărora unele bănci centrale ar fi vândut aur pentru a-și susține monedele, a finanța importurile de energie și a acoperi nevoile bugetare.

„Corecția aurului din martie a evidențiat un lucru esențial: aurul nu este întotdeauna prima alegere în fața unui șoc petrolier și a unui nou val inflaționist. În faza inițială a unei crize energetice, petrolul și dolarul pot performa mai bine. Dar, dacă energia scumpă începe să încetinească economia și pune presiune pe deciziile băncilor centrale, investitorii se întorc, de regulă, către aur. De aceea, scăderea din martie a semănat mai mult cu o reacție de moment a pieței decât cu o deteriorare a perspectivei aurului pe termen lung”,

a declarat Radu-Iulian Pădurean, Network Development Manager în cadrul Freedom24.

Mai este aurul un activ de refugiu?

Corecția din martie nu înseamnă că aurul și-a pierdut statutul de activ de refugiu ci mai degrabă, că metalul prețios poate intra sub presiune în prima fază a unui șoc inflaționist.

Totuși, această presiune este adesea temporară. Dacă prețurile ridicate la energie încep să frâneze economia și cresc riscul unor erori de politică monetară, aurul tinde să-și recapete atractivitatea ca activ defensiv.

Acest lucru s-a văzut deja la începutul lunii aprilie. După armistițiul dintre SUA și Iran, petrolul a coborât sub 100 de dolari, dolarul s-a slăbit, iar piața a început din nou să ia în calcul posibile reduceri de dobândă. În același timp, aurul a revenit rapid spre 4.800 de dolari pe uncie. Chiar și după corecția din martie, Banca Populară a Chinei a continuat să cumpere aur pentru a 17-a lună consecutiv. Acest lucru a transmis un semnal clar: marii cumpărători oficiali văd în continuare valoare pe termen lung în aur.

Merită investiția în aur după corecția de preț?

După o scădere de 20–25%, aurul pare mult mai puțin supraevaluat decât în ianuarie. Deși nu este ieftin, fundamentele rămân favorabile. Băncile centrale cumpără în continuare cantități importante de aur, iar riscurile legate de conflict, prețurile ridicate la energie, stagflație și dedolarizare nu au dispărut. De aceea, mulți investitori văd scăderea din martie mai degrabă ca pe o resetare a pieței decât ca pe sfârșitul trendului ascendent.

Cu toate acestea, o abordare treptată pare mai potrivită decât intrările agresive. Dacă tensiunile din Orientul Mijlociu se amplifică din nou, petrolul revine peste 100 de dolari, iar temerile privind încetinirea economică cresc, aurul ar putea retesta intervalul 5.200–5.400 de dolari pe uncie. Dacă dezescaladarea continuă, petrolul scade, iar dobânzile reale se relaxează, aurul s-ar putea stabiliza între 4.500 și 5.000 de dolari, susținut de un dolar mai slab, de cererea constantă din partea băncilor centrale și de așteptările privind reducerea dobânzilor.