Badea (BNR): Pentru sistemul financiar, 2021 probabil că va fi mult mai greu decât 2020

Presiunea negativă de mare intensitate în economie va mai dura, probabil cel puţin încă 1-2 trimestre, până când prin eforturile lumii medicale şi ale sistemului sanitar vor putea fi implementate pe o scară suficient de largă acele măsuri care să conducă la diminuarea riscurilor de îmbolnăvire, a afirmat Leonardo Badea, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), potrivit Agerpres.

Pandemia a afectat întreaga lume şi a produs deja schimbări importante în economie. 2020 a fost, încă este, un an teribil pentru toată lumea! Aproape toate sistemele şi mecanismele după care erau derulate până acum activităţile economice sunt supuse unui test extrem de dur. Din păcate, 2021 se anunţă la fel de greu, cel puţin în prima jumătate. Iar pentru sistemul financiar probabil că va fi mult mai greu decât 2020! În economie, presiunea negativă de mare intensitate va mai dura, probabil cel puţin încă 1-2 trimestre, până când prin eforturile lumii medicale şi ale sistemului sanitar vor putea fi implementate pe o scară suficient de largă acele măsuri care să conducă la diminuarea riscurilor de îmbolnăvire. Aşa cum ştim, pandemia este din nou în creştere, nu doar la noi ci în foarte multe locuri din lume dar mai ales în Europa, principalul nostru partener comercial şi o sursă importantă de provenienţă a capitalului atât de necesar pentru dezvoltarea ţării. Acest lucru ne arată că rezistenţa economiei va continua să fie puternic testată şi în următoarele luni, după foarte scurta perioadă de consolidare şi creştere relativă din lunile de vară”, a menţionat Leonardo Badea în cadrul videoconferinţei “Gala Premiilor Revistei Piaţa Financiară, organizată de FinMedia.

Viceguvernatorul BNR a menţionat că pandemia COVID-19 a avut o serie de efecte imediate asupra sectorului financiar ce au fost şi sunt în continuare gestionate adecvat. Operaţional, măsurile de închidere a activităţilor şi de limitare a circulaţiei (persoanelor şi mărfurilor) au afectat semnificativ şi sectorul financiar, ca mai toate sectoarele economiei, dar nu cu intensitatea maximă pe care au resimţit-o activităţile sfera serviciilor (ex. HORECA), şi s-au găsit soluţii de continuitate (chiar dacă eforturile au fost mari).

Intervenţia rapidă a autorităţilor (guvern, bancă centrală etc.) a condus la evitarea crizei de lichiditate ce putea fi generată de aceste blocaje atât în economie cât şi în sistemul financiar. Practic, din perspectiva măsurilor implementate de BNR în contextul crizei COVID-19, privind în ordine cronologică, primele au vizat sistemele de plăţi şi decontare.

Astfel, aceste măsuri privind sistemele de decontare şi de plăţi au fost însoţite în planul politicii monetare prin acţiuni menite să consolideze lichiditatea în sistemul bancar şi să asigure funcţionarea în condiţii adecvate a pieţei monetare. Şocul din perspectiva lichidităţii generat de startul pandemiei COVID-19 în luna martie 2020 a fost bine gestionat de către sectorul bancar.

Măsurile guvernamentale de protecţie a debitorilor afectaţi de pandemie concomitent cu flexibilizarea reglementărilor micro- şi macro-prudenţiale au temporizat acest impact. Circa 564.000 de debitori au apelat la facilităţile de amânare a ratelor, în baza moratoriului legislativ (OUG nr. 37/2020) şi/sau moratoriilor private adoptate de către instituţiile de credit. La finalul lunii iunie, volumul creditelor amânate la plată cumula 41,8 miliarde de lei, dintre care aproximativ un sfert au fost acordate în baza moratoriilor private.

Totodată, acestea au posibilitatea de a nu se încadra în nivelul minim al indicatorului de lichiditate. Aceste rezerve pot fi utilizate pentru a contribui la o bună funcţionare a sistemului şi a asigura lichidităţi suficiente firmelor şi populaţiei. Pornind de la realitatea că aceste măsuri (şi altele similare lor) vor fi retrase de o manieră graduală şi previzibilă, într-un viitor încă incert, impactul financiar asupra sectorului bancar va începe să fie mai vizibil.

Viceguvernatorul BNR a subliniat că este greu de imaginat că într-o criză economică de asemenea proporţii şi care generează modificări structurale pe termen lung, sistemul financiar nu va resimţi o parte din pierderi. “Aşa că, este destul de probabil că vom începe să vedem acest lucru la un moment dat pe parcursul anului viitor. De aceea, creditorii ar trebui să iniţieze din timp procesul de evaluare a capacităţii debitorilor de a-şi rambursa creditele după expirarea moratoriilor pentru a identifica problemele şi a gândi soluţii constructive şi echitabile”, a mai spus Leonardo Badea.

Potrivit acestuia, pandemia COVID-19 a debutat într-un moment în care sectorul bancar românesc era caracterizat de o rezilienţă bună în faţa riscurilor, rezultată în urma consolidării importante din ultimii ani a poziţiei de capital, a ameliorării calităţii activelor şi a unei structuri bilanţiere ce favorizează poziţia de lichiditate.

Rata creditelor neperformante (4,1%, septembrie 2020) s-a reînscris pe trend descendent începând cu luna iulie (după înregistrarea unui vârf de 4,4% la finele lunii iunie 2020), în principal pe fondul impulsionării creditării sectorului real. Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante (63,4%, septembrie 2020), a continuat să plaseze sectorul bancar într-o poziţie mai favorabilă comparativ cu media europeană (45%, iunie 2020).

Acesta a subliniat că, la nivelul populaţiei, măsura suspendării ratelor a prevenit creşterea ratei de neperformanţă dar acest risc poate reveni pentru o parte din portofoliu după expirarea moratoriului, fiind cu precădere mai ridicat în cazul debitorilor cu grad de îndatorare ridicat.

În septembrie 2020, la câteva luni după şocul indus de COVID-19, indicatorii de soliditate financiară ai sectorului bancar sunt adecvaţi: gradul total de capitalizare: 22,8% (iunie 2020) (+3,1 pp anual); gradul de acoperire cu lichidităţi de 283,7% (septembrie 2020) (+59,7 pp anual).

Mai mult, rezistenţa sectorului populaţiei s-a îmbunătăţit considerabil comparativ cu situaţia dinaintea crizei financiare globale. Astfel, s-a observat o consolidare a avuţiei nete (care a crescut cu 11% în perioada de 12 luni anterioară declanşării pandemiei), pe ambele componente importante, atât din perspectiva deţinerilor de active imobiliare cât şi a deţinerilor de active financiare, acestea din urmă conferind un grad de lichiditate mai ridicat în situaţii neprevăzute.

Profitabilitatea sectorului bancar pe primele nouă luni s-a menţinut sub nivelul consemnat în perioada similară din anul anterior, descreştere ce poate fi considerată normală date fiind circumstanţele şi care nu generează probleme asupra stabilităţii financiare.

Viceguvernatorul BNR a subliniat că, în această perioadă, sistemul bancar se confruntă cu o triplă provocare: de a susţine fluxul de credit în noile condiţii macroeconomice caracterizate de vulnerabilităţi şi incertitudini; de a gestiona riscurile financiare în creştere şi a-şi menţine robusteţea; de adaptare a activităţii la noile constrângeri generate de nevoia de siguranţă a angajaţilor şi clienţilor, dar şi în contextul dezideratului de îmbunătăţire a eficienţei operaţionale şi creştere a gradului de digitalizare.

Împrumuturile acordate sectorului privat ca pondere din PIB au ajuns la 25,1% în scădere aproape continuă în ultimii nouă ani, în condiţiile în care acest indicator a înregistrat valori semnificativ mai mari în regiune (34,7% în Ungaria, 51,9% în Polonia, 53,3% în Bulgaria, 53,4% în Republica Cehă). Intermedierea financiară redusă arată, pe de o parte, accesul redus la finanţarea bancară, sectorul financiar având o mică contribuţie la creşterea economică.