Cash, card sau app | Plățile europenilor sunt împărțite, dar putem funcționa fără numerar? ANALIZĂ
În Suedia, numerarul este rar folosit pentru plăți, în schimb Austria rămâne un mare fan al cash-ului. Plata cu cardul sau prin aplicație instalată pe telefon este de mult timp o practică obișnuită în Suedia. Dar există și noi avertismente privind atacurile cibernetice și excluziunea socială. Poate funcționa o societate fără numerar?
În Suedia, nouă din zece persoane plătesc în mod regulat cu un card sau o aplicație. În Austria, aproximativ trei sferturi declară că preferă să plătească cu numerar, conform datelor DerStandard.
Dacă doriți să plătiți cu numerar, nu mai aveți multe opțiuni în Suedia: multe supermarketuri mici, mijloace de transport în comun, piețe de vechituri, cafenele, baruri și restaurante acceptă adesea plăți doar cu cardul sau prin aplicație. Din 2007, circulația numerarului în țară s-a redus deja la jumătate, iar numărul bancomatelor a continuat, de asemenea, să scadă. Evoluția a mers atât de departe încât cercetătorii au presupus deja în 2019 că Suedia ar fi putut fi o societate fără numerar până în 2023.
Deși nu au renunțat complet la numerar, aproape nicio altă țară din lume nu este la fel de aproape de o societate fără numerar ca Suedia. Sondajele arată că aproximativ 90 % din populație plătește deja fără numerar. Potrivit Băncii Naționale a Suediei, am putea ajunge în curând la o situație în care numerarul este aproape inutilizabil în țară – în contrast puternic cu Austria, unde, potrivit unui studiu recent, trei sferturi din populație declară că preferă să plătească cu numerar.
Dar, de ceva timp, chiar și cercetătorii și Banca Națională din această țară prietenoasă cu tehnologia avertizează cu privire la consecințele unui astfel de scenariu: atacurile cibernetice sau penele de curent rusești ar putea paraliza infrastructura de plăți a țării, iar persoanele în vârstă și cele cu venituri mici ar putea rămâne tot mai mult în urmă. Ce pot învăța societățile iubitoare de cash, precum Austria sau România, de la evoluțiile din Suedia?
Altă geografie
Adevărul este că renunțarea suedeză la numerar a început de ceva timp – și s-a produs mult mai rapid decât în Austria.
„Motivul pentru aceasta este și geografia”,
spune Guido Schäfer, economist la Universitatea de Economie și Afaceri din Viena. Suedia este o țară foarte slab populată, în care logistica numerarului generează costuri enorme.
„Pentru a transporta numerar, de obicei trebuie parcurse distanțe mari. Acesta este motivul pentru care au existat inițiative timpurii de reducere a utilizării numerarului în această țară.”
De mulți ani, țara are o lege – „libertatea contractuală” – care permite magazinelor, restaurantelor și băncilor să decidă singure dacă acceptă sau nu plăți în numerar. De exemplu, un supermarket poate refuza să accepte numerar și să informeze clienții cu privire la acest lucru prin afișarea unui semn la intrare. Doar spitalele din țară sunt obligate să continue să accepte plăți în numerar .
Plata prin aplicație
În plus, Suedia a fost una dintre primele țări care a adoptat extinderea acoperirii internetului și există multe companii fintech în țară care dezvoltă opțiuni de plată digitale.
În 2012, băncile suedeze au înființat aplicația de plată Swish, pe care o folosesc în prezent peste 80% dintre suedezi . Aplicația vă conectează numărul de telefon la contul bancar, astfel încât să puteți transfera plăți în magazine utilizând smartphone-ul în câteva secunde. Alternativ, utilizatorii pot scana codurile QR în magazin cu telefonul mobil pentru a finaliza o tranzacție.
Nu numai mulți utilizatori privați, ci și magazine și alte companii au trecut rapid la platformă și la plățile fără numerar. Acest lucru nu a avut ca scop doar economisirea costurilor de manipulare a numerarului, ci și reducerea riscului de furt din magazine. Iar plata cu cardul sau cu aplicația a devenit deja foarte populară în rândul copiilor, cărora li se permite să aibă un card de debit în țară de la vârsta de șase ani.
În plus, în Suedia, magazinelor li se permite să decidă singure dacă vor să accepte sau nu numerar.
Nostalgia numerarului
„Diferențele dintre Austria și Suedia au devenit deosebit de clare în ultimii 10-15 ani”. Cu toate acestea, evoluțiile se îndreaptă în această direcție peste tot în Europa – deși mai lent.
„În 10-15 ani, operațiunile de plată din Austria vor fi, de asemenea, în mare parte digitale”, crede Schäfer.
Cu toate acestea, această tendință este adesea dificil de determinat din sondaje.
„Există o contradicție între ceea ce cred oamenii din Austria despre numerar și modul în care plătesc efectiv”,
spune Schäfer. Dacă îi întrebi pe oameni dacă ar dori să continue să plătească cu numerar în viitor, majoritatea spun da – chiar dacă, în realitate, adesea plătesc deja altfel.
„Există o mare nostalgie pentru numerar în Austria: oamenii sunt atașați emoțional de numerar și nu vor să renunțe la el.”
Iar abolirea acesteia nu este deloc realistă.
„Societatea fără numerar nu va exista pentru foarte mult timp”,
spune Schäfer. Vor exista în continuare aplicații în care numerarul nu poate fi înlocuit cu mijloace digitale de plată: de exemplu, pentru cadouri de bani, în economia subterană sau pentru protejarea vieții private și a anonimatului.
UE dorește să păstreze rolul numerarului și în viitor. Încă din 2023, Comisia a propus ca statele membre să asigure o acceptare largă a plăților în numerar și un acces suficient și eficient la plățile în numerar.
Chiar și în Suedia, au apărut recent noi îngrijorări cu privire la trecerea aproape completă la metodele de plată digitale. Unul dintre motive este războiul din Ucraina și teama de atacuri cibernetice rusești asupra infrastructurii de plăți a țării.
În urmă cu câteva luni, Ministerul suedez al Apărării a trimis o broșură informativă tuturor locuitorilor pentru a-i pregăti pentru perioade de război și criză. De asemenea, în broșură se precizează că oamenii ar trebui să folosească întotdeauna numerar ca mijloc de plată și ar trebui să aibă acasă cel puțin atâția bani cât au nevoie pentru a face cumpărături într-o săptămână. De fapt, utilizarea de numerar chiar a crescut ușor în țară de la războiul din Ucraina.
Excluziunea socială
Penele de curent și alte probleme tehnice ar putea duce, de asemenea, la eșecul funcțiilor de plată digitală, a avertizat Banca Națională a Suediei. Aceasta a solicitat recent noi norme juridice care să protejeze statutul numerarului ca mijloc de plată și care ar putea impune, de asemenea, magazinelor și băncilor să accepte din nou numerar.
„În vremuri de criză, numerarul pe care oamenii îl au acasă poate îndeplini cu siguranță anumite servicii de bază”,
spune expertul Schäfer. Cu toate acestea, sistemul de numerar se bazează și pe o infrastructură digitală funcțională.
„Cel mult, aceasta poate fi o soluție de tranziție pe termen scurt”.
Dar există o altă preocupare în țară: faptul că persoanele care se bazează pe numerar, inclusiv vârstnicii, persoanele cu venituri mici și persoanele fără adăpost, rămân tot mai mult în urmă. Un studiu recent al cercetătorilor suedezi arată, de exemplu, că persoanele care nu au un cont bancar sau opțiuni de plată digitală trăiesc în prezent în așa-numitele bule de numerar: pot cumpăra alimente și alte articole de uz zilnic, dar nu pot plăti parcarea sau facturile. În schimb, acestea depind în mod constant de ajutorul voluntarilor pentru a procesa plățile digitale pentru ele. Ca urmare, mulți dintre ei se simt excluși din societate.
Găsirea unei soluții de mijloc
„În viitor, va trebui să existe o cale de mijloc rezonabilă”, spune Schäfer: între posibilitatea de a continua să se plătească cu numerar și simplitatea și economiile de costuri ale plăților digitale. Acest lucru este valabil și pentru Austria:
„Pe măsură ce costurile salariale și de personal continuă să crească, manipularea numerarului va deveni, de asemenea, mai costisitoare”.
În același timp, Austria are încă una dintre cele mai mari densități de ATM-uri din UE. Pe termen lung, menținerea acestei densități ridicate nu prea are sens.
„Am putea desființa aproximativ 40 % din rețeaua de ATM-uri, astfel încât să ne aliniem din nou la media UE.”
Din punct de vedere politic, acest proces ar fi, desigur, dificil de pus în aplicare și ar exista o mare revoltă în multe comunități.
„Puteți vedea, ca printr-o lupă, cât de dificil este să implementați digitalizarea în practică – și să îi luați pe toți nemulțumiții cu voi”, spune Schäfer.
Poate că aceasta este și ceea ce Austria poate învăța de la Suedia. Iar România nu este departe de Austria din punctul de vedere al apetenței pentru utilizarea cash-ului.
România, în era preistorică la capitolul utilizării mijloacelor de plată moderne
Aproximativ 41% dintre firmele românești nu plătesc salariile angajaților pe card, spune și Banca Mondială, iar cei mai mulți dintre românii care folosesc doar numerar spun că nu au bani să-și deschidă conturi. 1 din 5 motivează că iau salariul „la plic” așa că nu au nevoie de carduri, arată un sondaj al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) pentru Asociația Română a Băncilor (ARB).
Accesul la bănci s-a îmbunătățit, gradul de incluziune financiară crescând însă doar marginal în ultimii doi ani de la 68% la 71%. Din păcate un sfert dintre românii de peste 18 ani și o treime dintre femei nu dețin carduri sau alte produse bancare, arată sondajul IRES făcut la comanda ARB.
Din cele 3.186 de localități aflate pe teritoriul României, există bancomate în 1.055 (32%), dar ele acoperă o populație de 13,4 milioane de oameni (aproximativ 71% din populația totală rezidentă în vârstă de peste 15 ani), arată analiza BNR.
6 români din 10 preferă să-și țină economiile sub formă de numerar, potrivit unui sondaj făcut de IRES. Pe regiuni situația contrastează puternic: moldovenii preferă să țină banii economisiți sub formă de numerar în proporție de 70%, în timp ce bănățenii și ardelenii preferă economiile cash în proporție de 54%, mai arată sondajul IRES.
Pe grupe de vârstă, cei de 56-65 de ani au cea mai ridicată apetență pentru cash (64% dintre ei își țin economiile „la saltea”), dar nici tinerii de 18-35 de ani nu sunt departe (56% preferă să strângă cash).
Utilizarea numerarului în România rămâne esențială, spune BNR în analiza sa. De altfel, Banca Națională a Suediei semnalează și ea nevoia de a lua mai multe măsuri pentru a proteja accesul la numerar, iar autoritatea de protecție civilă din această țară recomandă deținerea de numerar care să acopere nevoile curente pentru o săptămână.
În România, utilizarea numerarului a crescut în ultimii 10 ani, mai ales perioada pandemică și la debutul conflictului din Ucraina.
Principalele avantaje percepute ale numerarului sunt anonimatul și protecția vieții private, precum și percepția că utilizarea acestuia te face mai conștient de propriile cheltuieli, arată un alt raport european.









