Cea mai restrictivă bancă centrală din Europa de Vest nu renunță la hățuri și ține dobânzile sus

Banca centrală a Islandei a menținut ratele dobânzilor neschimbate pentru a șasea ședință consecutivă, în condițiile în care micuța țară insulară din Atlanticul de Nord are cele mai ridicate costuri de împrumut din Europa de Vest, fără să fi putut domoli îndeajuns inflația, transmite Bloomberg, citând un comunicat al băncii.

Decidenții de la Seðlabanki au lăsat miercuri rata depozitului la termen pe 7 zile la 9,25%, conform previziunilor analiștilor principalelor bănci ale țării, precum și ale sondajului băncii centrale în rândul participanților la piață.

Astfel, rata dobânzii-cheie a fost menținută la maximul ultimilor 14 ani, nivel la care fusese urcată încă din luna august a anului trecut.

”Tendința generală de domolire este foarte clară, dar lucrurile nu merg încă atât de alert precum ne-am dori», a declarat guvernatorul băncii centrale de la Reykjavík, Ásgeir Jónsson, într-un interviu acordat după anunțul instituției pe care o conduce.

Întrebat despre posibilitatea ca ratele de dobândă să scadă până la finalul anului în curs, Jónsson nu a exclus această variantă.

Coroana islandeză s-a depreciat rapid față de euro și dolar după anunțul de dimineață, tranzacționându-se în scădere cu 0,4% față de euro, la 152,70 ISK pentru un euro la orele prânzului.

Seðlabanki menține o politică monetară mai agresivă decât majoritatea omoloagelor sale din Occident, care fie au început relaxarea monetară post-pandemică, fie sunt pe punctul de a o începe, așa cum este cazul Rezervei Federale a SUA.

”Interpretând textele lor, cei de la Banca Centrală nu se așteaptă la vreo majorare a ratelor în perioada care urmează, dar probabilitatea unei reduceri a ratei înainte de sfârșitul anului a scăzut”, a declarat Jón Bjarki Bentsson, șeful departamentului de cercetare de la una dintre cele mai mari bănci comerciale islandeze, Íslandsbanki.

Totodată, banca centrală și-a redus previziunile privind creșterea economică până în 2026 și și-a majorat proiecțiile privind creșterea prețurilor de consum.

”Va dura ceva timp” pentru a readuce inflația la un nivel acceptabil, au afirmat oficialii Seðlabanki în declarația de presă citată.

Indicele prețurilor de consum din Islanda a arătat o inflație de 6,3 % luna trecută, semnificativ peste intervalul țintă al băncii centrale, pe fondul creșterii prețurilor locuințelor.

Totodată, creșterea cheltuielilor publice necesare pentru a face față consecințelor activității vulcanice din unele zone destul de apropiate de capitala țării a compensat o parte din efectele creșterii costurilor de creditare, chiar dacă economia ”s-a răcorit”, începând cu a doua jumătate a anului trecut.

Eforturile de combatere a inflației ale băncii centrale au fost împiedicate de erupțiile vulcanice din apropierea orașului pescăresc Grindavik, care au obligat aproximativ 1% din populația țării să își caute locuințe noi de la sfârșitul anului trecut.

Guvernul a reacționat oferindu-se să cumpere toate casele din oraș, despăgubindu-i pe proprietari. La aceste costuri, s-au adăugat altele legate tot de activitatea seismică, precum cele care au fost obligatorii pentru reconstrucția infrastructurii.

Guvernul a promis, de asemenea, un pachet de ajutoare sociale în valoare de 80 de miliarde de coroane (cca. 540 de milioane de euro), pentru a pregăti terenul în vederea negocierilor unui acord salarial colectiv pe patru ani, care ar urma să se finalizeze în martie.

”Primul efect al acestor acorduri salariale nu a ancorat atât de mult inflația pe cât am fi sperat. Gospodăriile au primit sume relativ mari de bani într-un timp foarte scurt, atât prin creșteri salariale, cât și prin creșteri ale beneficiilor sociale. Atunci când se întâmplă acest lucru, oamenii cheltuiesc, desigur”, a declarat Jónsson.

Printre factorii care susțin o poziție de creștere pe termen lung se numără revizuirile recente ale datelor privind tranzacțiile cu cardul, care arată că cheltuielile private au fost mai robuste decât arătau estimările anterioare.