Creșterea prețurilor din zona euro accelerează peste așteptări și pune presiune pe BCE

Inflația din zona euro a accelerat peste așteptări în septembrie și este posibil să continue să crească în lunile următoare, pe fondul scumpirii energiei. Evoluția pune presiune asupra Băncii Centrale Europene (BCE) pentru noi majorări ale dobânzilor, dar și asupra guvernelor europene, care sunt chemate să sprijine consumatorii afectați de creșterea costurilor.

Inflația în cele 21 de țări care folosesc moneda euro a urcat la 3,8% în septembrie, de la 3,2% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. Nivelul este peste estimarea de 3,6% anticipată într-un sondaj Reuters.

Principalul factor care a alimentat accelerarea inflației a fost creșterea prețurilor la carburanți și gaze naturale, urmată de scumpirea alimentelor.

Și inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, a crescut, dar într-un ritm mai moderat. Aceasta a ajuns la 2,5%, de la 2,4% în august, în principal pe fondul scumpirii serviciilor.

Creșterea costurilor energiei pune presiune și asupra guvernelor europene, care încearcă să limiteze impactul asupra gospodăriilor și companiilor. În unele țări, inclusiv Franța, scumpirile au provocat deja proteste.

Măsurile de sprijin adoptate până acum sunt estimate la aproximativ 0,1% din PIB-ul zonei euro, însă acestea sunt mai puțin țintite și mai temporare decât se anticipa inițial. Acest lucru ar putea însemna un impact mai persistent asupra bugetelor publice.

BCE, prinsă între inflație și riscurile economice

Pentru BCE, noile date oferă o imagine mixtă.

Inflația generală se îndepărtează tot mai mult de ținta de 2%, ceea ce poate alimenta presiunile pentru noi majorări ale dobânzilor, după cele două creșteri operate în această vară.

Pe de altă parte, avansul limitat al inflației de bază sugerează că scumpirea energiei nu a produs încă efecte secundare suficient de puternice pentru a declanșa o spirală inflaționistă.

Analiștii consideră astfel că BCE ar putea continua o abordare graduală, cu majorări ale dobânzilor la intervale mai mari.

„Datele privind inflația din septembrie nu ne schimbă opinia potrivit căreia BCE va aștepta cel mai probabil până în decembrie pentru a majora din nou dobânzile”,

a declarat Jack Allen-Reynolds, economist la Capital Economics.

El a adăugat însă că o nouă creștere a prețurilor energiei în următoarele săptămâni ar putea determina BCE să acționeze chiar mai devreme.

Piețele financiare anticipează până la trei noi majorări ale dobânzii de depozit a BCE în următorul an. Rata se află în prezent la 2,5%. O majorare în octombrie este considerată puțin probabilă de investitori, iar următoarea creștere nu este complet reflectată în prețuri decât pentru luna ianuarie.

Așteptările piețelor se pot schimba însă rapid, într-un context în care chiar și oficialii BCE recunosc nivelul ridicat de incertitudine privind evoluția economiei și a inflației.

Oficialii preocupați în mod special de inflație avertizează că prețurile energiei au rămas prea ridicate pentru prea mult timp și că efectele secundare ar putea începe să se resimtă în economie.

Creșterea prețurilor gazelor naturale s-ar putea transmite mai rapid decât în trecut către inflația de bază, prin costuri mai mari pentru electricitate și încălzire, dar și prin creșterea cheltuielilor companiilor.

Alți economiști atrag însă atenția că piața muncii este relativ slabă, ceea ce limitează capacitatea angajaților de a obține creșteri salariale importante. În plus, creșterea recentă a costurilor de finanțare pe termen lung ar putea contribui la temperarea presiunilor inflaționiste.

Piețele financiare, o nouă sursă de îngrijorare

Următoarea decizie a BCE ar putea fi influențată nu doar de inflație, ci și de evoluția piețelor financiare.

Costurile de împrumut au crescut semnificativ, în special după ce randamentele titlurilor de stat americane au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii. Evoluția se reflectă asupra costurilor de finanțare pentru debitori.

În același timp, investitorii cer randamente mai mari pentru activele considerate riscante. Diferența dintre randamentele obligațiunilor franceze și cele ale titlurilor germane similare a ajuns la niveluri care au alimentat îngrijorările privind sustenabilitatea datoriei Franței.

În aceste condiții, BCE ar putea prefera să aștepte și să urmărească evoluțiile înainte de a interveni din nou asupra dobânzilor, mai ales dacă inflația nu va impune o reacție imediată.