Închide

OPINIE Cristian Felea: Amintiri din post-pandemie: aeroporturi aglomerate, zboruri anulate, vacanțe ruinate

Avatar
Trafic Aeroport

Foto: CNN.com

Timp de citire: 11 minute

Autor: Cristian Felea, doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” – Universitatea din Petroşani, ofițer SRI în rezervă, colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”, pentru contributors.ro

„Unele companii s-au pregătit mai bine, altele mai puțin. Personalul e mai puțin, deci se lucrează ore mai multe, mișcări sindicale, adică greve ale personalului feroviar și cel de linii aeriene.”

Adina Vălean, comisar european pentru transporturi

La început de iulie am luat de pe Otopeni avionul, o cursă KLM, pentru o scurtă vacanță în Țările de Jos. Când am planificat călătoria, cu două luni înainte, deja era evident că operatorii aerieni și aeroporturile au o problemă în a face față afluxului de călători.

Așa că am urmat sfaturile bune în materie: am evitat companiile low cost (dar am scos în plus din buzunar pentru două locuri cam 130 euro) și am ales o cursă dimineața, la prima oră. În plus, am plecat spre aeroport cu patru ore înainte. Am găsit Otopeniul aglomerat și nu prea; era ceva coadă la poliția de frontieră, dar am evitat-o trecând cu pașaportul prin noile porți automate (cam puține, dar am înțeles că sunt și altele în curs de instalare). Cred că jumătate din curse, inclusiv a noastră, aveau întârzieri, dar între 5 și 20 de minute, nu mai mult.

Cu o săptămână înainte am așteptat-o la aeroport pe fiica-mea, a cărei cursă Air France de la Paris a aterizat puțin după miezul nopții, cu o întârziere de vreo zece minute. A fost cu emoții zborul ei, pentru că la Charles de Gaulle și Orly, parcă, grevele încetaseră abia cu câteva zile înainte. Dar a fost bine, mai puțin bagajul ei de cală, care a ajuns cu doar două roți întregi, a treia fisurată și a patra retezată. După ce l-a golit, a fost bun de aruncat.

Dacă experiențele mele personale cu zborurile estivale nu au fost diferite față de anii pre-pandemici, nu înseamnă că nu am întâlnit și experiențe neplăcute: cel puțin două cazuri de persoane apropiate care s-au trezit cu zboruri anulate, ce-i drept la companii low cost, mi-au fost aduse la cunoștință prin forța împrejurărilor, cu detalii dintre cele mai surprinzătoare și neplăcute. Am concluzionat că am scăpat ușor și am decis ca până la finalul anului să căutăm oferte de vacanță mai apropiate, ca să parcurgem drumul cu mașina.

Situațiile create pe aeroporturi și sutele de curse anulate sunt rezultatul destul de firesc al ciocnirii dintre o cerere de servicii care a crescut brusc, de la o zi la alta, din partea consumatorilor care au constatat, deodată la rândul lor, că statele cu oferte de turism generoase au renunțat la restricțiile destinate controlului pandemic și, deci, că au liber la vacanțe. Lor li s-au adăugat, firesc, oamenii de afaceri, dornici să reia călătoriile de business, având atât de multe de recuperat după pandemie.

Dar nu totul are o explicație rațională. Multe companii de transport aerian – e drept, cele mai multe din zona low-cost, care este mai vulnerabilă decât alianțele dintre companiile aeriene mari – au început să vândă tot mai mult, încurajând astfel și brokerii de turism să stimuleze cu oferte clienții. Nimeni nu s-a întrebat de la început dacă aeroporturile, mai ales nodurile mari, au capacitatea de a gestiona această explozie de decolări și aterizări după doi ani de pandemie.

Știm cu toții că piața reglează excesele, doar că reglajul s-a făcut pe seama cumpărătorului, care s-a trezit cu zborul anulat; iar un zbor anulat aduce cu sine nu doar o vacanță ruinată, ci poate un business ratat, o conferință la care nu s-a mai ajuns, sau un examen, o intervenție chirurgicală ori o legătură pierdută pentru a altă cursă și tot așa. Clienții au depus plângeri și și-au cerut banii înapoi. Autoritățile de reglementare și supraveghere a pieței au intervenit și au dat amenzi, după care companiile aeriene vulnerabile au început să amenințe cu falimentul.

Post-pandemia și nevoia disperată a unora de a reveni pe profit prin stimularea irațională a vânzărilor sunt contextul, dar acesta este la rândul său amendat și de alte evoluții care pun presiune pe companiile aeriene și pe aeroporturi: criza prețurilor din energie (care a scumpit combustibilii), sancțiunile impuse Federației Ruse și Belarusului, în urma invadării Ucrainei și interdicțiile de zbor din zona de conflict și a statelor sancționate.

Este de mirare că personalul de pe aeroporturi a răspuns chemărilor sindicale la grevă, în condițiile în care inflația le-a erodat veniturile salariale exact atunci când angajatorii le cereau să facă ore suplimentare pentru a face față creșterilor rapide de trafic? Dimpotrivă, este cum nu se poate mai firesc: o grevă își atinge scopul atunci când patronatul poate fi strâns cu ușa, pentru a ceda în favoarea angajaților.

Dar noi, cei care considerăm atât de firesc ca la un click distanță să putem achiziționa un bilet de avion la un preț pe care ni-l putem permite, oricând și pentru orice destinație, nu cumva avem așteptări mult prea mari, ce țin de domeniul iraționalului? Poate că formulând fără să stăm pe gânduri ideea „am fost destul restricționat în pandemie, acum vreau să plec și să nu-mi spuneți că nu se poate!” ridicăm o pretenție exagerată, dar refuzăm să ne asumăm de principiu o atare culpă.

Dincolo de aceste considerente, este util să analizăm cum s-a scris și încă se mai scrie această istorie, într-o scurtă trecere în revistă care pune în evidență ceea ce nu era greu de intuit, și anume că o revenire în „V” a businessului de masă în turism nu este posibilă.

A BIT OF FLAVOUR

Compania Națională Aeroporturi București a anunțat că 823 de zboruri au avut întârzieri mai mari de 30 minute în perioada 21-27 iulie, cu 55 mai multe față de săptămâna anterioară. Cele mai multe întârzieri au înregistrat zborurile companiilor Wizz Air (245 de zboruri), TAROM (136 de zboruri), Blue Air (138 de zboruri) și Ryanair (103). Un număr de 24 de zboruri au fost anulate de către companiile aeriene: 4 Wizz Air, 1 Ryanair și 19 de la alte companii aeriene. În total, în intervalul menționat, pe Aeroportul Henri Coandă au fost operate 2.380 de zboruri, din care 2.181 regulate și 79 neregulate.

Conform datelor centralizate de Kiwi.com, numărul rezervărilor efectuate până în prezent pe platforma online, pentru vara aceasta, îl depășește pe cel consemnat în vara anului trecut, cu 18,2%, deși biletele de avion pentru călătoriile din timpul verii 2022 sunt cu 20% mai scumpe față de aceeași perioadă din 2021 (cifre valabile până la finele lunii august).

Cei de la Kiwi.com susțin că prețurile biletelor de avion ar urma să scadă în lunile de toamnă, cu 12,6% în septembrie și cu 34,4% în lunile octombrie, respectiv noiembrie.

Tot Kiwi.com arată că în România, în lunile iunie – iulie ac., s-a majorat numărul anulărilor de zboruri ale companiilor aeriene la o rată de 4,09%, comparativ 1,39% în intervalul aprilie – mai 2022. În același timp, există o creștere voluntară a ratei anulărilor din partea pasagerilor, care a ajuns la 4,58% în ultimele două luni, comparativ cu 3,63% în lunile aprilie și mai.

În ceea ce privește situația din Europa, numărul rezervărilor înregistrate pe platforma online pentru luna iulie a fost dublu față de aceeași perioadă din 2021; românii se află pe locul 6, după francezi și germani, dar înaintea americanilor sau spaniolilor. Tot la nivel european, rata de anulare a zborurilor din partea companiilor aeriene este de 4,19% în lunile iunie și iulie, aproape dublă față de cea consemnată în aprilie – mai, de 2,32%.

Ziarul Financiar a estimat, în baza calculelor proprii, că românii ar putea cheltui 6 miliarde de euro (mai mult de 2% din PIB, adică decât bugetul apărării) pe vacanțe în străinătate până la finele anului 2022, o sumă record, în ciuda îngrijorătoarelor vești privind crizele pe care le traversăm. Determinarea românilor de a pleca în vacanță în străinătate a adus deja, conform calculelor BNR, un deficit de 1,1 miliarde de euro în sectorul de turism în primele cinci luni ale anului curent. Destinațiile preferate de către români în vara 2022 – Top 5 – sunt Italia, Marea Britanie, Spania, Grecia și Franța.

Deficitul sectorului de turism este doar una din fațetele dorului de ducă al românului, și nu doar al lui, ci a occidentalului în general, în post-pandemie. O altă fațetă este aglomerarea rețelelor de transport, mai cu seamă a aeroporturilor, pentru că toată lumea vrea să ajungă repede acolo unde și-a propus să-și consume dorința pentru relaxare.

CUM AM AJUNS SĂ AVEM O CRIZĂ ÎN TRANSPORTUL AERIAN?

O analiză publicată de Serviciul de Cercetare și Documentare al Parlamentului European avertiza la începutul lunii iulie ac. că această vară va fi o provocare în sectorul turismului, pe fondul renunțării la restricțiile din timpul pandemiei, totodată fiind posibilă reintroducerea lor datorită recrudescenței unei sub-variante Omicron, a creșterii prețurilor la combustibili, a grevelor în rândul personalului care deservește aeroporturile și a războiului din Ucraina, deși cererea pentru servicii crește continuu, care și aceasta va ajunge să devină problematică.

Cifrele Eurostat arată că primul lockdown pe continent, în primăvara anului 2020, a adus afacerile din turism aproape de zero. Ulterior, spre vară afacerile și-au revenit ușor, dar în condițiile în care s-a practicat un turism preponderent între granițe. Între primăvara 2020 și primăvara 2021 cererea de servicii de cazare a căzut cu 80% în Malta, 78% în Spania, 74% în Grecia, iar pierderea de pasageri la cursele aviatice a fost de 2,7 miliarde de pasageri.

În primul trimestru al anului 2022 creșterea cererii în turism a devenit semnificativă; în Europa cererea de cazare domestică a crescut de două ori, iar cea pentru cazarea în alte țări de peste șase ori. Evident și cererea pentru cursele aeriene a explodat: în luna mai ac. IATA a raportat o creștere a cererii pentru curse aeriene de 83,1%, iar la finele lui iunie de 68,7%.

Războiul din Ucraina și-a pus propria sa amprentă asupra turismului. Cele două țări însemnau anterior conflictului și pandemiei 75 de milioane de turiști (5% din cererea globală), care acum s-a prăbușit. S-au instituit sancțiuni asupra liniilor aeriene ale Federației Ruse în privința utilizării spațiului aerian, ceea ce a condus la oprirea curselor aeriene, mai ales a celor de lung parcurs. Conflictul și sancțiunile impuse Rusiei au condus la creșterea cu 80% a prețului combustibililor utilizați în aviație, au crescut prețurile la alimente, energie care s-au răsfrânt asupra costurilor serviciilor turistice.

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a avut mai multe întâlniri cu responsabilii din sectorul transporturilor aviatice pentru a identifica cauzele principale ale disfuncțiilor din sector și pentru a identifica soluții comune. Comisia a insistat pentru o mai bună coordonare și facilitarea schimbului de informații și a cerut responsabililor să implementeze rapid măsuri în acest sens.

De asemenea a cerut responsabililor să informeze din timp pasagerii când apar probleme în transportul aerian, să publice datele privind întârzierile și să informeze călătorii asupra drepturilor pe care le au atunci când probleme de transport le afectează planurile de călătorie.

În 12 iulie ac. Comisia a propus să se permită ca regimul sloturilor companiilor aeriene să fie flexibilizat pentru a răspunde astfel rigorilor situației create de creșterea rapidă a cererilor, adică: să fie permisă reîntoarcerea la regimul de rată înaltă de utilizare a sloturilor (peste 80%, situație similară anului 2019) până la data de 30 octombrie ac., dar în același timp, dacă se va impune, să poată fi accesat și regimul JNUS, creat în timpul pandemiei.

O analiză Panorama.ro, semnată de Andrei Luca Popescu, arată că industria de aviație civilă se confruntă cu o criză de personal fără precedent: nu mai sunt suficienți piloți, echipaje de bord, operatori de bagaje, de îmbarcare sau de întreținere a infrastructurii, pentru câte zboruri sunt scoase pe piață de companiile aeriene, dornice să revină cât mai rapid la marjele de operare din perioada pre-pandemie.

Unul dintre principalele efecte ale perioadei pandemice au fost concedierile masive sau șomajul tehnic. Mai puține zboruri au însemnat cu 2,3 milioane de angajați mai puțin la nivel mondial în industria aviatică, la finalul anului 2021.

Ieșirea treptată din pandemie a adus cu sine nu doar o nevoie reînnoită de angajați trimiși până nu demult în șomaj, ci și demisii în cascadă ale personalului din industria aviatică, care a început să părăsească masiv joburile prost plătite sau nesatisfăcătoare sau (și) au refuzat să revină la muncă în condiții sub standardele dorite.

Cei mai mulți dintre oamenii trimiși acasă în pandemie, scrie Andrei Luca Popescu, nu au fost din categoria înalt calificată a piloților, ci cei din serviciile aeroportuare ce impun muncă fizică și sunt relativ prost-plătite: cei care încarcă bagajele, cei care asigură fluxul de pasageri sau cei care asigură buna întreținere a infrastructurii aeroportuare. O bună parte din ei, trimiși fiind în șomaj în pandemie, nu au stat pe loc ci și-au găsit alte joburi, de la curieri, la șoferi de ocazie.

Mulți și-au dat seama că programul drastic de pe aeroporturi și munca în orice condiții meteo, pe bani care în Occident rivalizează cu ce puteau primi la un job dintr-un supermarket, nu mai este chiar așa de atrăgătoare. Așa că nevoia de angajați în industrie este mare, iar companiile fac eforturi să o acopere.

În Paris, pe Charles de Gaulle și Orly este nevoie în această vară de 4 mii de angajați; în Amsterdam, pe Schiphol, e un deficit de 10 mii de angajați față de perioada pre-pandemică. Prima soluție a companiilor aeriene și a aeroporturilor a fost să reducă numărul de zboruri, pentru a le putea acoperi ca servicii cu numărul de angajați de care dispun.

Companiile aeriene și aeroporturile dau vina pe guverne, pentru că nu au avut planuri coerente de impunere a restricțiilor, dar nici de ridicare a lor; „ar fi fost de mare ajutor să știm ce au de gând guvernele, dacă ne-ar fi dat niște avertismente din timp” a declarat Willie Walsh, șeful IATA.

La începutul lunii iulie ac. Lufthansa a transmis clienților săi o scrisoare prin care a anunțat că este puțin probabil ca situația să se îmbunătățească peste vară: „Încă lipsesc prea mulți angajați și resurse, nu numai la partenerii noștri de la infrastructură dar și în departamentele noastre”.

Pentru a face față lipsei de personal, unele aeroporturi caută să ia măsuri urgente. De exemplu, Marea Britanie, unde mii de bagaje au rămas blocate pe aeroportul Heathrow la începutul verii pentru că nu avea cine să le manevreze, a anunțat că va urgenta testele de securitate pentru noii angajați, care vor dura mai puțin de zece zile, adică jumătate din timpul alocat anterior.

GREVIȘTII AU IDENTIFICAT FEREASTRA DE OPORTUNITATE

Peste criza de personal de pe aeroporturi se suprapun grevele, pentru că sindicatele știu că pot obține condiții mai bune când companiile sunt sub această presiune imensă. Șapte sindicate din aviație, din Italia, Franța, Portugalia, Belgia și Spania au amenințat cu greve în această vară, dacă nu obțin ceea ce vor.

Sindicatul Piloților Vereinigung Cockpit cere o creștere a salariilor cu 5,5% în acest an pentru piloții săi și compensarea automată a inflației ulterior. De asemenea, dorește o structură uniformă de salarizare pentru tot personalul de la companiile aeriene ale grupului Lufthansa, care includ transportatorul emblematic Lufthansa, precum și divizia low cost Eurowings.

Votul membrilor de sindicat nu înseamnă neapărat că va avea loc o grevă, dar a fost un semnal pentru angajator că trebuie luate măsuri constructive, a declarat Marcel Groels, membru al consiliului de conducere al sindicatului.

Separat, piloții de la divizia Swiss International Air Lines (SWISS) a Lufthansa au respins în proporție de 80% o propunere de contract, a anunțat duminică sindicatul lor Aeropers, adăugând că își propune să reia negocierile cu conducerea SWISS cât mai curând posibil.

Acțiunile sindicale din transportul aerian au început în luna mai și s-au intensificat în iunie în Franța, Italia, Marea Britanie, Spania și Germania, dar probleme au fost și în multe alte țări. Cele mai multe greve au avut loc pe aeroporturile din Paris, sindicaliștii cerând mărirea salariilor cu 300 de euro, pentru a putea face față creșterii inflației.

Salariații subcontractanților aeroporturilor din Paris plănuiesc la rândul lor greve: „Grevele se vor repeta, vom continua toată vara dacă e nevoie”, a avertizat Christelle Auster, lider al sindicatului național al personalului navigant comercial.

Au fost anunțate încă din iunie ac. greve pentru toată vara, inclusiv în luna august. 700 de tehnicieni, ingineri și personal însoțitor din cadrul companiei British Airways de la aeroporturile londoneze Heathrow și Gatwick pregătesc noi greve de-a lungul verii, întrucât conducerea nu a anulat reducerea salariilor cu 10% impusă în timpul pandemiei.

Peste o mie de piloți din Danemarca, Suedia și Norvegia intenționează să intre în grevă dacă discuțiile vor eșua. Nu este fixată încă o dată în cazul în care negocierile eșuează, dar dacă se vor produce, protestele vor afecta aproximativ 30 de mii de pasageri zilnic.

Directorul Companiei Naționale Aeroporturi București, George Dorobanțu a explicat pentru Europa Liberă că grevele de pe aeroporturile europene au generat întârzieri atât la veniri, cât și la plecări: „Pe veniri nu au fost capabile avioanele să plece, pe plecări, de la noi, nu poți să te duci către o destinație fără să ai undă verde că o să găsești acolo tot ce ai nevoie, ca să poți să aterizezi în siguranță.”

Mai sunt din această vacanță estivală cam șase – șapte săptămâni, după care cererea de servicii este așteptată să scadă. Nu știm dacă greul a trecut, cât simptomul dificultăților există și se manifestă, încă. Putem spune că ne aflăm încă sub efect pandemic, inclusiv datorită unei supra-infectări cu alte crize care au erupt în primele luni ale anului 2022. Iar singura armă care ne rămâne este optimismul. Iar noi românii, se vede, suntem din plin optimiști.

scroll to top