Cu o condamnare la peste 6 ani de închisoare, fostul baron PSD de Neamț scapă de grija extrădării

Curtea de Apel din Bari a respins mandatul european de arestare emis de România pe numele fostului baron PSD de Neamț Ionel Arsene, transmite TVR Info.

Hotărârea judecătorească vine după o evaluare medico-legală detaliată care a concluzionat că starea de sănătate a fostului lider PSD este una gravă și prezintă risc vital dacă ar fi extrădat.

În acest moment, pe numele lui nu mai există nicio măsură preventivă în Italia.

Decizia Curţii de Apel de la Bari este una definitivă, iar avocatul italian al lui Ionel Arsene a declarat la Antena 3 CNN că acum pe numele clientului său nu mai există nicio măsură preventivă şi că foarte curând autoritatea juridică din Italia va decide în ce fel acesta va ispăşi pedeapsa în Italia, având în vedere că medicii au precizat în expertiza lor că Ionel Arsene nu poate suporta regimul de detenţie dintr-o închisoare.

Ionel Arsene a fost condamnat definitiv în România în anul 2023 la 6 ani și 8 luni de închisoare pentru fapte de corupție.

După sentință, acesta a părăsit țara și a fost localizat în Italia, unde autoritățile române au solicitat extrădarea sa printr-un mandat european de arestare.

Un bărbat ”persecutat politic”, ”timid”, ”sensibil” și ”fără chef de dans”

În primăvara trecută, avocații săi au cerut instanțelor italiene să refuze cererea de extrădare a statului român pe numele clientului lor, motivând că acesta ar fi ”persecutat politic” în România. În plus, în conformitate cu metoda brevetată de fostul său șef pe linie de partid, Adrian Năstase, Ionel Arsene a evocat și o tentativă de suicid.

În raportul depus în instanță, Arsene este descris ca fiind o persoană ”sensibilă”, ”timidă” și care ”nu are chef să danseze sau să meargă la petreceri din cauza condamnării la închisoare”:

”Nu are încredere în ceilalți și nutreşte resentimente față de ei pentru că a fost tratat nedrept. Sensibilitatea lui îl face să se simtă ușor rănit.”

De asemenea, Arsene povestește experiența de a fi fost atacat, influențat și amenințat de alții.

”Este timid și se jenează ușor în situații interpersonale. Experimentează situații noi cu aprehensiune și evită contactul cu oamenii. Are o aversiune puternică față de activitățile de grup, cum ar fi petrecerile, dansul și divertismentul social, tocmai din cauza dificultăţilor considerabile de a intra în contact cu celelalte persoane”,

se arată în documentele citate la acea vreme de Digi24.ro.

Acesta mai invocă și o stare de disconfort:

”… experimentează o stare accentuată de disconfort subiectiv, care derivă în esență dintr-o lipsă de încredere în propriile capacităţi de a face față stresului emoțional la care este supus”.

Într-un dialog cu psihologul, Arsene se plânge că nu mai are dispoziția necesară pentru a merge la sală și nu mai are chef să meargă la restaurant:

”Înainte vroiam să trăiesc, mergeam la sală, eram activ.”

Psihologul mai spune despre el că

”… spune că totul este nedrept, ceea ce i se întâmplă și că se simte și speriat de situația de a fi trimis înapoi în România și de a nu rămâne aici aproape de rudele lui în Italia, pentru că nu mai are pe nimeni în România și toţi cei dragi sunt aici, locuiește în Italia de 5 ani și acum viaţa lui este aici lângă familia pe care o are aici. Toată situația în ansamblul ei l-a speriat, de exemplu, nu mai putea să facă sport, nu mai avea chef de viață, nu mai mergea la restaurant.“

Arsene a mai pretins că este persecutat politic:

”Am mai multă încredere în sistemul judiciar italian, am fost afectat mult din cauza abuzului pe care l-am suferit și a persecuției, vreau să rămân aici în Italia chiar dacă trebuie să primesc condamnarea aici în Italia. Doar gândul de a mă întoarce la România mă blochează mental.”

Arsene se mai plângea și de demersurile efectuate de Ministerul Justiției pentru extrădarea sa:

”Sunt un bărbat într-o situație cu probleme grave de sănătate, acest du-te-vino m-a îngrozit, această presiune atât de mare că voi fi repatriat în țara mea a fost făcută într-un fel atât de exagerat că m-a speriat atât de tare încât m-am simțit îngrozit. Pentru că văd că justiţia românească punea atâta presiune, iar sistemul abuziv a făcut această presiune puternică, a ajuns chiar și aici în Italia și au insistat în acest mod puternic, evident că nu eram într-o stare bună.”

Arsene recunoaște și că a făcut presiuni asupra Poliției în 2018 și prezintă acest lucru ca fiind normal:

”Secţia de poliţie era la 100 de metri de casa lui. A fost plasat în stare de reţinere într-o celulă împreună cu doi infractori, unul dintre cei doi comisese infracţiuni de omor, și-a ucis mama. Celălalt își atacase fiul cu un cuțit. S-a simțit îngrozit când s-a văzut într-o celulă cu oameni care au comis infracţiuni atât de grave, deşi mai erau alte 4 celule libere, de ce nu i-au dat una goală? Din nou, pentru a crea această frică. «L-am sunat pe șeful poliției, pe care îl cunoșteam chiar ca fiind un înalt funcţionar și l-am întrebat de ce nu pot sta într-o celulă goală»”,

mai arată întâmpinarea depusă în instanța italiană.

La jumătatea lunii aprilie, ministra Justiţiei, Alina Gorghiu, a anunţat că procedura în cazul fugarului Ionel Arsene se apropie de final. Arsene se opune repatrierii, pe același motiv ca și Cherecheș, condițiile inumane de detenție din România.

Gorghiu afirma atunci că Arsene a transmis, prin echipa de avocaţi, că este în depresie şi că există un risc ridicat de suicid dacă este încarcerat în România.

Ministra Justiției preciza la acel moment că, proactiv, Justiția a transmis în Italia informaţii suplimentare, la zi, despre condiţiile din sistemul penitenciar, inclusiv despre Secţia pentru bolnavi neuropsihici de la Penitenciarul Botoşani, care a fost de curând renovată.

Condamnare aspră, la 10 ani de la comiterea faptelor

Ionel Arsene a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în anul 2018, pentru infracțiunea de trafic de influenţă, infracţiune săvârşită în 2013, în perioada când acesta era deputat.

Conform DNA, în cursul anului 2013, Ionel Arsene, în calitate de deputat şi preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a PSD, ar fi primit de la o persoană (martor în cauză) suma de 100.000 euro, pentru a-şi folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală.

Concret, Ionel Arsene s-a înţeles cu Gheorghe Ştefan, zis “Pinalti”, fost primar al municipiului Piatra Neamţ, pentru a “scăpa” de preşedintele CJ Neamţ de la acea vreme, Culiţă Tărâţă.

Gheorghe Ştefan i-ar fi dat lui Arsene 100.000 de euro, bani care trebuiau să ajungă la şeful ANI, în schimbul declarării lui Culiţă Tărâţă în stare de incompatibilitate şi conflict de interese. Arsene a primit banii într-un restaurant din Bucureşti.

Înţelegerea dintre cei doi nu a fost respectată, astfel încât Gheorghe Ştefan şi-a cerut banii înapoi, însă nu i-a primit, astfel încât el l-a denunţat pe Arsene la DNA.

Ulterior, Arsene i-a propus lui Gheorghe Ştefan să-i dea o parte din bani sub forma unui contract de construire a unei şcoli într-o comună din Neamţ, contract atribuit unui apropiat al lui “Pinalti”.

Arsene a fost condamnat de Curtea de Apel Bacău la 6 ani și 8 luni de închisoare pentru fapte de corupție. În plus, judecătorii au dispus și confiscarea sumelor de 80.000 de euro și 80.000 de lei.

La data pronunțării sentinței, Arsene era deja plecat în Italia de aproximativ două săptămâni, nedorind să aștepte în țară verdictul judecătorilor, mai ales că, în prima instanță, Tribunalul Bacău îl condamnase la 8 ani și 4 luni de închisoare.