Date-semnal | Premieră în zona euro: rata inflației ajunge la peste 10%, în luna octombrie

Potrivit primelor date-semnal făcute publice luni de către Biroul European de Statistică – Eurostat, inflația din zona euro este de așteptat să fi atins un nou record în luna octombrie, ajungând până la 10,7%, arată datele citate de Euronews.

Dacă datele vor fi confirmate de cifrele oficiale date publicității în noiembrie de către Eurostat, aceasta ar fi prima dată când inflația în zona euro va depăși pragul de 10%.

Creșterea inflației a fost alimentată de prețurile la energie, pe care Eurostat le estimează că au fost cu 41,9% mai mari decât în aceeași lună a anului trecut. Pentru prețurile la alimente, alcool și tutun, prețurile au crescut cu 13,1% de la an la an, arată datele estimative.

De asemenea, bunurile industriale non-energetice s-au scumpit cu 6% de la an la an, iar serviciiile cu 4,4%.

Datele pentru luna septembrie au arătat că inflația s-a oprit la un singur pas de pragul de 10%, la 9,9%.

Țările Baltice rămân cele mai grav afectate, inflația anuală rămânând peste pragul de 20%. Estonia conduce clasamentul cu o estimare de 22,4%.

La polul opus, Franța și-a păstrat poziția de țară cel mai puțin afectată, deși inflația anuală pentru octombrie este așteptată la 7,1%. Italia, a cărei rată anuală este prognozată la 12,8%, a înregistrat cea mai mare creștere lunară, cu un salt de 4% față de luna septembrie.

Banca Centrală Europeană (BCE), al cărei mandat este să mențină inflația din zona euro în jurul valorii de 2%, a renunțat, în această vară, la politica monetară caracterizată de rate negative ale dobânzilor, pe care a pus-o în aplicare vreme de peste un deceniu, în încercarea de a reduce creșterile de prețuri. Chiar săptămâna trecută, BCE a anunțat a treia majorare majoră a ratelor dobânzilor din zona euro.

Instituția de la Frankfurt a anticipat că alte astfel de majorări sunt de așteptat în lunile următoare, deoarece ”inflația rămâne mult prea ridicată și va rămâne peste țintă [de 2%] pentru o perioadă extinsă”.

Șefa BCE, Christine Lagarde, a avertizat, la rândul său, că activitatea economică din zona euro probabil

”… a încetinit semnificativ în al treilea trimestru al anului și ne așteptăm la o nouă scădere în restul acestui an și la începutul anului viitor”.

Aprecierea sa a venit la doar o zi după ce șefa Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, și-a transmis propria predicție sumbră, potrivit căreia jumătate dintre țările din zona euro ar putea intra în recesiune în următoarele luni.

”Doar pentru a vă da o idee despre cât de semnificativă este lovitura asupra Europei, proiecțiile noastre de dinaintea pandemiei și proiecțiile noastre actuale diferă cu o jumătate de trilion de euro. Cu alte cuvinte, pierderile pentru populația europeană sunt destul de dramatice”, a declarat Georgieva pentru Euronews.

În cea mai recentă prognoză a sa, FMI a estimat că economia zonei euro va cunoaște o creștere de 3,1% în 2022, dar doar de 0,5% în 2023. Mai mult, anul viitor Germania și Italia ar urma să înregistreze rate de creștere economică negative, de -0,3%, respectiv, -0,2%.

Criza energetică este principala cauză a acestei situații complicate.

Potrivit șefului Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), Fatih Birol,

”… ne aflăm în mijlocul primei crize energetice cu adevărat globale. Lumea noastră nu a fost niciodată martora unei crize energetice de o asemenea profunzime și complexitate”.

Fatih Birol a declarat săptămâna trecută, pentru Euronews, că datele arată că Europa ar urma să treacă peste iarna viitoare doar cu niște ”vânătăi economice și sociale”, dar fără pagube majore. Condiția de bază este ca sezonul rece să nu fie nici prea lung, nici prea sever și să se desfășoare ”fără surprize majore”. Totodată, el a avertizat că următorul sezon de iarnă ar putea fi mult mai dur și mai complicat pentru europeni.

El a spus că lipsa gazului rusesc pentru reumplerea depozitelor înainte de lunile mai reci, redresarea economică incertă a Chinei și condițiile mai stricte de pe piețele gazelor naturale lichefiate (GNL), la care blocul comunitar european a apelat pentru a compensa deficitul de gaz rusesc, înrăutățesc perspectivele energetice ale Europei.