De ce aleg tinerii din România să cumpere produse contrafăcute?

Aproximativ 40% dintre tinerii din România au cumpărat în mod intenţionat un produs contrafăcut, iar 14% au accesat conţinut piratat în mod voluntar, potrivit unui studiu publicat de InfoCons.

Conform aceluiaşi studiu, realizat în perioada 7-28 februarie, 61% dintre tinerii români preferă să acceseze conţinut digital din surse legitime, faţă de media de 60% la nivel european, comparativ cu 50% în anul 2019.

Printre factorii ce stau la baza achiziţionării produselor contrafăcute şi a accesării conţinutului piratat se regăsesc: preţul, disponibilitatea, influenţa socială.

În ceea ce priveşte factorii care descurajează acest comportament, se află: ameninţările cibernetice, frauda cibernetică, impactul asupra mediului înconjurător.

“A treia ediţie a proiectului “Tablou de bord privind Tineretul şi Proprietatea Intelectuală” (“Intellectual Property and Youth Scoreboard”), publicată pe parcursul Anului European al Tineretului”, confirmă tendinţele identificate în ediţiile anterioare, oferind perspective mai amănunţite cu privire la percepţiile şi atitudiniele tinerilor. Într-o perioadă în care comerţul online şi consumul digital au crescut semnificativ, creşterea achiziţiilor voluntare şi involuntare de bunuri contrafăcute este îngrijorătoare. În cee ace priveşte pirateria, aceasta nu scade, chiar dacă tinerii consumatori prefer din ce în ce mai mult conţinut provenit din surse legitime. Această nouă analiză oferă o unealtă valoroasă părţilor interesate, factorilor de decizie politică, cât şi educatorilor şi organizaţiilor civile în formarea iniţiativelor de conştientizare pentru a susţine alegerile informate ale tinerilor noştri cetăţeni şi consumatori”, a afirmat directorul executiv EUIPO, Christian Archambeau.

Oficiul pentru Proprietate Intelectuală al Uniunii Europene, în cadrul căruia InfoCons reprezintă România în cadrul Grupului dedicat Societăţilor Civile, lansează ediţia a treia a proiectului “Tablou de bord privind Tineretul şi Proprietatea Intelectuală” (“Intellectual Property and Youth Scoreboard”), oferind o actualizare despre percepţia şi comportamentul tinerilor în ceea ce priveşte încălcarea proprietăţii intelectuale în contextul post-pandemie.