Deși pare o glumă, e adevărul gol-goluț. Vorbim curând despre “Centrul Cultural” Louis Vuitton

LVMH devine „institut cultural” după recordurile stabilite în anul revenirii, 2021. Atunci, proprietarul mărcii celebre Loius Vuitton a depășit nu doar vânzările fatidicului 2020, dar și cel mai bun an al perioadei pre-Covid, 2019. LVMH are încredere în viitor, dar nu în metavers – concentrându-se în schimb pe conceptul „cultură de vânzare”, anunță RetailDetail.

Atât cifra de afaceri, cât și profitul LVMH au atins cote record: profitul net a crescut cu 55%, până la 12 miliarde de euro, iar cifra de afaceri a crescut la 64 de miliarde de euro, cu 43% mai mult decât în ​​2020 și, ceea ce surprinde cu adevărat, cu 20% mai mult decât în ​​2019, ultimul an înainte de apariția pandemiei Covid.

Performanțele au fost deosebit de puternice în America de Nord și Asia, în timp ce Europa încă s-a luptat mai mult cu restricțiile Covid. În ceea ce privește diviziile, cea de modă și pielărie au avut cele mai puternice performanțe.

CEO-ul Bernard Arnault privește spre viitor cu multă încredere. Conglomeratul de lux spune că se află într-o poziție excelentă pentru a-și consolida poziția de lider pe piața globală de lux.

„Metaversul este o bulă”

În timp ce compania se uită către o mulțime de moduri diferite de expansiune, cucerirea metaversului nu este una dintre ele. Spre deosebire de concurenți precum Gucci sau Burberry, LVMH nu are încredere în noile lumi virtuale. CEO-ul oarecum conservator, care și-a exprimat anterior rezervele față de Amazon, a avertizat pe toată lumea să se ferească de bulele cum ar fi sunt inițiativa metaversului, relatează CNBC.

În timp ce aplicații relevante și oportunități de afaceri ar putea apărea din aceasta, Arnault cere prudență și spune că sunt recomandate investigații suplimentare privind profitabilitatea. În ceea ce privește toate aceste noi moduri de promovare, el acceptă existența valorii doar în NFT-uri (n.r. active non-fungibile, purtătoare de valoare, care pot fi folosite în tranzacții financiare). 

Nu casă de modă, ci companie cultural-creativă

Mai mult, Arnault spune că LVMH nu se sperie de inflația în creștere: el își numește grupul nu doar o casă de modă, ci o adevărată „companie cultural-creativă”. Și asta înseamnă că prețurile pot crește destul de mult, în limita rațiunii. În ciuda creșterii costurilor, marjele LVMH au crescut și ele în continuare – ceea ce înseamnă că prețurile de vânzare au crescut și mai repede.

Grupul de lux spune acum că vinde „dorință” și „cultură” mai mult decât vinde ceasuri sau bijuterii. Despre brandul emblematic Louis Vuitton se spune că este un brand cultural cu un public mondial – inclusiv o parte importantă a grupului Generației Z.

Drept dovadă, Arnault a semnat colaborări cu Beyoncé pentru campania de marketing Tiffany & Co. și evenimentul postum de modă pentru a-l onora pe designerul Virgil Abloh.