Divizare în rândul țărilor UE, pe fondul începerii luptei politice pentru bugetul de 2 trilioane €
Bătălia politică pentru bugetul de 2 trilioane de euro propus de Ursula von der Leyen pentru Uniunea Europeană a început vineri, când miniștrii afacerilor europene s-au reunit la Bruxelles, criticile inițiale concentrându-se asupra dimensiunii ambițioase a propunerii, potrivit Euronews.
Planul lui Von der Leyen, dezvăluit miercuri după săptămâni de speculații, va necesita unanimitatea celor 27 de state membre. Președinta Comisiei Europene l-a numit „cel mai ambițios” buget prezentat vreodată.
„Nicio țară nu este pregătită să accepte bugetul în forma sa actuală”,
a declarat Marie Bjerre, ministrul danez, la sfârșitul reuniunii. În calitate de președinție rotativă a Consiliului UE, Danemarca va conduce dezbaterea până la sfârșitul anului.
„Vom avea o discuție lungă și, evident, există opinii diferite cu privire la modul de structurare a bugetului, iar acest lucru va fi dificil. Dar Europa are nevoie de un buget”,
a declarat ea.
Tensiunile de lungă durată dintre țările conservatoare din punct de vedere fiscal, precum Austria, Finlanda, Suedia și Țările de Jos, și țările mai îndatorate din sud, precum Spania și Franța, au reapărut vineri, oferind o previzualizare a disputelor care vor urma.
Ministrul finlandez al Afacerilor Europene, Joakim Strand, a susținut că nivelul bugetului – care a crescut de la 1,13 % din VNB-ul UE la 1,26 % – este „prea ridicat” și trebuie redus. Comisia spune că cifra este de 1,15% după ce se scade 0,11% din cele 168 de miliarde de euro necesare pentru rambursarea datoriei din perioada COVID între 2028 și 2034.
Claudia Plakolm din Austria, a cărei țară s-a alăturat celor patru țări frugale în negocierile din 2020, a spus că bugetul propus este „foarte, foarte departe” de o poziție pe care ar putea-o susține.
„Am solicitat utilizarea prudentă și înțeleaptă a banilor proveniți din impozitele europenilor, iar acest proiect nu este nici prudent, nici înțelept”,
a afirmat ea.
„Considerăm că volumul bugetului UE este excesiv.”
Omologul său polonez, Adam Szlapka, a lăudat propunerea dnei von der Leyen pentru ambiția și amploarea sa, dar a avertizat:
„Mai trebuie să discutăm despre aceasta, în special în ceea ce privește coeziunea și politica agricolă comună.”
Subvențiile agricole și fondurile de coeziune – menite să reducă decalajul socio-economic dintre regiunile cele mai bogate și cele mai sărace – au fost comasate într-un fond mai mare, cu schimbări importante în modul în care sunt gestionate și distribuite, așa cum a raportat Euronews.
Spaniolul Fernando Sampedro a exprimat o opinie discordantă, afirmând că suma de 2 trilioane de euro „nu este pe măsura provocărilor” cu care se confruntă blocul.
„Apreciem faptul că securitatea și apărarea sunt tratate ca un bun public european care necesită o reacție puternică din partea Uniunii, dar acest lucru nu ar trebui să se facă în detrimentul altor bunuri publice europene, cum ar fi tripla tranziție verde, digitală și socială, politica de coeziune și alte domenii importante ale bugetului care vor necesita atenție”,
a spus Sampedro.
Bugetul pe termen lung – cunoscut oficial sub denumirea de Cadrul financiar multianual (CFM) – este finanțat prin două canale principale: contribuțiile naționale ale statelor membre, care acoperă cea mai mare parte, și așa-numitele resurse proprii, care sunt taxe la nivelul UE.
În propunerea sa, von der Leyen a sugerat suplimentarea fondului existent de resurse proprii cu trei noi taxe pe deșeurile electronice (e-deșeuri), produsele din tutun și companiile cu o cifră de afaceri anuală de peste 100 de milioane de euro, împreună cu sistemul de comercializare a cotelor de emisii (ETS) și mecanismul de ajustare a carbonului (CBAM).
În total, Bruxelles se așteaptă să strângă peste 58 de miliarde de euro în fiecare an prin intermediul resurselor proprii vechi și noi, ceea ce ar fi suficient pentru a acoperi rambursările din perioada COVID fără a solicita statelor membre fonduri suplimentare sau a sacrifica programe strategice.
Cu toate acestea, guvernele s-au opus în mod tradițional consolidării capacității Comisiei de a colecta venituri în mod independent, iar ultima propunere a lui von der Leyen de modernizare a resurselor proprii ale UE este încă în discuție și în impas.
Țările nordice, precum Suedia și Finlanda, și-au exprimat deja opoziția față de noile taxe, în timp ce Germania a respins ferm ideea emiterii unei noi datorii comune.
„Nu vedem necesitatea unor noi resurse proprii sau a unor noi împrumuturi comune. Nu există nimic gratuit”,
a declarat Jessica Rosencrantz, reprezentanta Suediei.
„Într-o perioadă în care bugetele naționale se află sub o presiune economică mare, răspunsul nu poate fi mai mulți bani și un buget mai mare. Trebuie să fie vorba despre gestionarea responsabilă a resurselor limitate, despre stabilirea priorităților și luarea unor decizii dificile”,
a adăugat ea.
Ministrul francez al afacerilor europene nu a fost însă de acord și a calificat introducerea de noi resurse proprii drept o condiție „sine qua non” pentru sprijinirea priorităților strategice.
La sfârșitul reuniunii, Piotr Serafin, comisarul european pentru buget, a apărat propunerea împotriva primelor critici.
„Înțelegem că nu este momentul să solicităm contribuții mai mari din partea statelor membre la bugetul european”,
a declarat Serafin în răspunsul la o întrebare adresată de Euronews.
„Singura modalitate de a rezolva dilema dintre a fi mai eficienți și mai ambițioși în ceea ce privește finanțarea noilor priorități este, prin urmare, un pachet ambițios de resurse proprii.”
Serafin a recunoscut îngrijorările miniștrilor, dar a menționat că discuțiile se află încă într-un „stadiu incipient” și necesită „multă” muncă tehnică înainte de a ajunge la nivelul politic al miniștrilor și, în cele din urmă, al liderilor.
„Europa se află într-un moment crucial și mi se pare că suntem cu toții foarte conștienți de acest lucru”,
a declarat Marie Bjerre din Danemarca, vorbind alături de Serafin.
„Situația Europei este diferită. Avem nevoie de o Europă mai puternică. Trebuie să fim mai ambițioși și cred că este ceva asupra căruia putem cădea de acord.”
Președinția daneză intenționează să finalizeze până la sfârșitul anului un „nego-box”, care să stabilească principiile de bază pe care se vor baza negocierile din următorii doi ani.









