Dosarul AUKUS | Franța își recheamă ambasadorii din SUA și Australia, într-o decizie fără precedent

Franța și-a rechemat pentru consultări ambasadorii în SUA și Australia, într-o contraofensivă diplomatică menită să exprime furia și dezaprobarea Parisului față de acordul strategic încheiat pe șest în această săptămână între SUA, Marea Britanie în Australia, în urma căruia francezii au pierdut un contract de miliarde de dolari pentru dotarea armatei australiene cu submarine convenționale, construite și livrate de către o companie franceză, transmit AFP și Bloomberg.

Deși Franța și SUA s-au aflat uneori pe poziții opuse în legătură cu mai multe dosare internaționale, în special în timpul războiului din Irak din 2003, Parisul nu a mers niciodată atât de departe încât să-și retragă ambasadorul de la Washington, potrivit unor înalți diplomați francezi care s-au exprimat sub rezerva anonimatului și care nu au dorit să speculeze cu privire la perioada de timp în care ambasadorii vor rămâne de parte de misiunile diplomatice.

La fel de neclar rămâne dacă Parisul are în plan și alte măsuri de protest sau se așteaptă la o mutare compensatorie din partea SUA. Oricum, oficialii francezi au anulat deja o gală aniversară care fusese programată la Washington și Baltimore în această săptămână, menită să celebreze legăturile diplomatice și culturale franco-americane.

Decizia fără precedent vine la două zile după ce premierul australian Scott Morrison a făcut publice planurile țării sale de a cumpăra submarine cu propulsie nucleară produse de SUA, într-un anunț comun făcut alături de președintele SUA Joe Biden și de prim-ministrul britanic Boris Johnson.

Noul parteneriat a anulat un acord semnat în 2016 de Australia cu constructorul francez Naval Group, care prevedea construcția și livrarea a până la 12 submarine convenționale.

Anunțul privind rechemarea la consultări a ambasadorilor a fost făcut vineri seara de către ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian, denunțând acordul drept

”… un comportament inacceptabil între aliați și parteneri, ale cărui consecințe afectează însăși concepția pe care o avem despre alianțele și parteneriatele noastre, precum și despre importanța regiunii indo-pacifice pentru Europa.”

Emily Horne, o purtătoare de cuvânt a Consiliului de Securitate Națională, a declarat vineri seara că

”… SUA a fost în strânsă legătură cu partenerii noștri francezi cu privire la decizia lor de a-l rechema la Paris pe ambasadorul Philippe Etienne, pentru consultări. Înțelegem poziția lor și vom continua în zilele următoare să fim angajați pentru rezolvarea diferendelor noastre, așa cum am făcut-o și în alte rânduri, pe parcursul lungii noastre alianțe.”

Și un purtător de cuvânt al ministrului australian de externe, Marise Payne, a declarat că țara sa ”prețuiește relația” cu Franța și că decizia privitoare la noul parteneriat, anunțată săptămâna aceasta, a fost luată în conformitate cu ”interese clare de securitate națională”.

O lovitură dură pentru Macron

Pierderea contractului pentru submarinele australiene reprezintă o lovitură grea și personală pe care o primește președintele Emmanuel Macron, care a cultivat o relație foarte apropiată cu premierul Morrison pe tot parcursul mandatului.

În iunie, Macron l-a invitat pe Morrison la Paris, după summit-ul Grupului celor Șapte, iar cei doi au discutat pe îndelete despre contractul cu Naval Group, discuțiile axându-se pe întârzierile survenite și pe prețurile de livrare, potrivit unor surse apropiate discuțiilor.

Din perspectivă franceză, nu s-a pus vreodată problema ca Australia să renunțe la contract, să caute alți parteneri sau să aibă gânduri ascunse. Sursele franceze citate descriu întâlnirea din iunie dintre cei doi lideri drept ”discuții tipice” care se poartă în mod uzual într-o afacere de asemenea dimensiuni, iar președintele Macron a rămas convins că a răspuns la toate întrebările și nelămuririle premierului Morrison în acest dosar.

Relația Franței cu SUA, excelentă, după venirea lui Biden la Casa Albă

În ce privește relația bilaterală cu Casa Albă, Emmanuel Macron și Joe Biden au avut o relație foarte caldă, în special ca răspuns la răceala relației cu predecesorul lui Biden, Donald Trump.

La summitul G7 din iunie, președintele francez și-a exprimat public bucuria că ”America s-a întors” și este gata să lucreze îndeaproape cu partenerii europeni, după cei 4 ani anteriori, complicați din această perspectivă, din timpul mandatului lui Donald Trump.

Lost in translation

Sursele oficiale franceze citate anterior susțin că, dacă Franța ar fi avut cea mai mică suspiciune că acordul privind submarinele ar fi fost în pericol, Parisul nu ar fi semnat niciodată o foaie de parcurs cu Australia, în urmă cu doar două săptămâni, în care ”s-au angajat să aprofundeze cooperarea în industria de apărare” și ”au subliniat importanța viitorul program submarin.”

Modul în care comunicarea a scârțâit, într toate părțile implicate, este încă o nebuloasă.

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că oficialii de nivel înalt din SUA au discutat cu omologii lor francezi despre parteneriatul cu Australia înainte de anunțul făcut public. Alți oficiali din Marea Britanie și SUA au spus că misiunea avertizării și comunicării cu Franța în acest doar era de competența australienilor.

Australia, la rândul său, și-a justificat anularea contractului cu constructorul francez prin necesitatea fundamentală a Marinei sale de a se dota cu submarine cu propulsie nucleară, nu convențională, într-un mediu de securitate în continuă schimbare, pe măsură ce China își extinde influența militară în regiunea indo-pacifică.

Scurt pe doi, nu a fost nimic personal. Atâta doar că Franța a înțeles lucrurile altfel.

Aveau francezii motive să se îngrijoreze?

Într-un comentariu publicat de Bloomberg, Daniel Moss, fostul editor executiv al publicației, specializat în tematica regiunii Asia-Pacific, scrie:

”Ani de zile, politicienii australieni s-au plâns de depășirile de costuri preconizate și de întârzieri. În aceeași perioadă, legăturile comerciale și diplomatice dintre Australia și China s-au înrăutățit dramatic. Dezamăgirea față de acordul cu Franța a crescut atât de mult la Canberra, încât Australia a transmis în urmă cu câteva luni că vor începe un program de modernizare a flotei mai vechi pentru a le prelungi durata de exploatare, tocmai în așteptarea noilor. Ceea ce nu părea tocmai un vot de încredere pentru francezi. A auzit cineva la Paris?”

Pe de altă parte, legăturile dintre Canberra și Washington, consolidat în ultimii 80 de ani, au devenit din ce în ce mai apropiate.

China tinde să vadă în Australia un proxy al americanilor, dar mult mai ușor de pus la colț, în caz de nevoie, întrucât economia sa este mult mai mică și mai dependentă de relațiile cu China. Dacă luăm în considerare recentele mișcări, inclusiv de natura manevrelor militare, ale Beijing-ului în Marea Chinei de Sud, precum și relația tot mai deteriorată a Chinei cu SUA, devin tot mai limpezi motivele legitime pentru care Australia a devenit tot mai îngrijorată din perspectiva strategică a regiunii.

Moss continuă:

”Desigur că Franța are dreptate atunci când își exprimă dezamăgirea, dar mă îndoiesc că este șocată de decizia luată. Poate că francezii au crezut că zumzetele venite dinspre Canberra făceau parte doar din frecușurile de politică internă. Totuși, dacă vor fi existat ceva semnale de alarmă la Paris cu privire la acordul cu Naval Group, numirea lui Peter Dutton în funcția de ministru australian al Apărării, în martie, ar fi trebuit să le activeze și mai mult. Fost ofițer de poliție, Dutton și-a făcut un nume prin intransigența pe care a arătat-o anterior ca ministru al Imigrației. Și-a luat noul mandat cu o reputație de animal politic, cu o poziție pro-americană extrem de fermă și ca un critic acerb al Chinei. În numirea lui Dutton, francezii ar fi trebuit să vadă declanșarea alarmei de incendiu.”