Eșecul clasei politice. Încheiem PNRR în coada Europei: locul 25 la jaloane, 64% grad de absorbție

România ajunge, pe 31 august 2026, la termenul-limită pentru finalizarea investițiilor, jaloanelor și țintelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu un bilanț contradictoriu: țara noastră se află în Top 10 european după valoarea banilor încasați, dar în partea de jos a clasamentului atunci când sunt analizate absorbția financiară și reformele realizate.

Potrivit datelor din tabloul de bord al Comisiei Europene, România ocupă locul 21 din 27 la gradul de absorbție, cu aproximativ 64%, și locul 25 la îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor și țintelor, cu 52%. Ungaria figurează însă ca ne-evaluată în această statistică.

Situația nu reprezintă încă bilanțul financiar definitiv. România mai are de depus cererea de plată numărul 6 până la 30 septembrie, iar Comisia Europeană poate efectua ultimele plăți până la sfârșitul anului.

România, locul 25 la jaloanele PNRR

Cifrele de la finalul lunii august arată decalajul dintre România și statele aflate în fruntea clasamentului european.

La capitolul absorbție financiară, calculată prin raportarea plăților efectuate la alocarea totală, Danemarca este la 100%, Austria la 92%, iar Cehia la 89%. România se află pe locul 21, cu aproximativ 64%, conform B1 TV.

Diferența este și mai mare în cazul jaloanelor și țintelor evaluate ca fiind îndeplinite satisfăcător:

• Danemarca 100%
• Austria 89%
• Cehia 87%
• Franța 83%
• România 52%

România figurează astfel pe locul 25 din cele 27 de state membre, iar dintre țările evaluate doar Cipru are un procent mai mic, de 49%. Ungaria apare în tabloul de bord ca ne-evaluată.

Procentul de 52% trebuie însă privit în context: acesta reflectă jaloanele și țintele deja evaluate satisfăcător de Comisia Europeană la momentul actualizării tabloului de bord. România are cereri de plată depuse sau care urmează să fie depuse, astfel încât procentul final se poate modifica după evaluările Bruxelles-ului.

Aproape 13 miliarde de euro au intrat deja în România

Paradoxal, România se află mult mai bine atunci când clasamentul este realizat după valoarea absolută a banilor primiți.

Țara noastră ocupă locul 8 în Uniunea Europeană, cu aproape 13 miliarde de euro încasați.

Datele Comisiei Europene indică plăți de aproximativ 8,65 miliarde de euro granturi și 4,32 miliarde de euro împrumuturi.

În total, România a primit aproximativ 12,97 miliarde de euro.

Actualul PNRR al României are o valoare de aproximativ 20,1 miliarde de euro, dintre care circa 13,57 miliarde reprezintă granturi și aproximativ 6,53 miliarde împrumuturi.

PNRR a pornit de la peste 29 de miliarde de euro

Dimensiunea actuală a planului este mult mai mică decât cea negociată inițial.

PNRR-ul aprobat în 2021 avea o valoare de aproximativ 29,18 miliarde de euro: circa 14,24 miliarde de euro granturi și 14,94 miliarde de euro împrumuturi.

După recalcularea granturilor, introducerea componentei REPowerEU și mai multe renegocieri, valoarea planului a coborât în final la puțin peste 20,1 miliarde de euro.

Diferența de aproximativ nouă miliarde de euro nu reprezintă însă integral fonduri nerambursabile „pierdute”. O parte a rezultat din recalcularea europeană a granturilor, iar cea mai mare reducere a venit ulterior din renunțarea la împrumuturi pentru proiecte care nu mai puteau fi finalizate până la termenul din august 2026.

În 2025, de exemplu, autoritățile constatau că proiecte de aproximativ 6,3 miliarde de euro nu mai puteau fi terminate la timp sau nu îndeplineau condițiile necesare. O parte dintre investiții au fost mutate către fondurile de coeziune, mecanismul SAFE sau bugetul de stat.

Mii de proiecte au fost împinse spre linia de sosire

PNRR lasă în urmă și investiții vizibile. România ajunge la finalul perioadei de implementare cu aproape 300 de kilometri de autostradă neîntreruptă între București și Bacău, corpuri noi de spital, școli dotate și lucrări feroviare importante.

La începutul lunii august, dintre cele peste 15.000 de proiecte contractate în România, peste 4.500 mai trebuiau recepționate. Peste 2.000 dintre acestea au fost recepționate numai în cursul lunii august, potrivit datelor prezentate de autorități.

Alte investiții care nu au putut respecta termenul PNRR urmează să fie continuate, acolo unde există finanțare, prin alte programe sau de la bugetul de stat.

31 august nu înseamnă că România nu mai poate primi bani

Data de 31 august 2026 reprezintă termenul până la care trebuie îndeplinite investițiile, jaloanele și țintele eligibile în cadrul mecanismului european.

Procesul financiar continuă însă.

Până pe 15 septembrie, instituțiile responsabile trebuie să transmită documentația justificativă pentru jaloanele și țintele aflate în responsabilitatea lor, iar până pe 30 septembrie 2026 România trebuie să trimită Comisiei Europene cererea de plată numărul 6, ultima din PNRR. Aceasta ar urma să includă 151 de jaloane și ținte.

Ultimele plăți din Mecanismul de Redresare și Reziliență pot fi efectuate până la 31 decembrie 2026.

Cererile 5 și 6 pot schimba bilanțul final al PNRR

România a depus pe 14 august cererea de plată numărul 5, cu o valoare netă estimată la aproximativ 2,08 miliarde de euro. Aceasta cuprinde 75 de jaloane și ținte, dintre care 21 de reformă și 54 de investiții.

Banii nu sunt însă automat câștigați prin simpla depunere a cererii. Comisia Europeană verifică individual reformele și investițiile, iar sumele pot fi reduse atunci când anumite obligații nu sunt considerate îndeplinite satisfăcător.

Ultima miză este cererea de plată numărul 6, care trebuie trimisă Bruxelles-ului până la sfârșitul lunii septembrie.

Abia după evaluarea ultimelor cereri și efectuarea plăților va putea fi stabilit bilanțul financiar definitiv al PNRR pentru România.

Cert este că România ajunge la capătul celor cinci ani de implementare cu miliarde de euro transformate în infrastructură și investiții, dar și cu un rezultat care scoate în evidență întârzierile majore: locul 21 la absorbție și locul 25 la jaloanele evaluate ca îndeplinite, într-un program care trebuia să combine banii europeni cu una dintre cele mai ample serii de reforme asumate de statul român.