Fără producție de amoniac și îngrășăminte la Azomureș, în luna decembrie. Managementul dă vina pe autorități

Compania Azomureş din Târgu-Mureș a anunţat vineri că este nevoită să suspende producţia de amoniac şi îngrăşăminte în luna decembrie, pe fondul lipsei unui angajament strategic clar din partea autorităţilor, fapt care va avea un impact negativ asupra industriei şi a agriculturii româneşti, anunță compania printr-un comunicat de presă, citat de Agerpres.

“Azomureş, un important producător român de îngrăşăminte, a oprit producţia de amoniac şi îngrăşăminte pentru luna decembrie, din cauza unui set de politici şi a lipsei de acţiune a autorităţilor, care afectează negativ marea industrie locală. Impactul negativ atât asupra industriei, cât şi asupra agriculturii din România ridică îngrijorări cu privire la perspectivele pe termen lung, iar compania solicită autorităţilor să susţină industria de îngrăşăminte din România, recunoscută la nivel global pentru calitatea sa ridicată”, a precizat Azomureş în comunicatul citat.

Directorul general al Azomureş, Josh Zacharias, a avertizat asupra unei crize care se profilează în agricultura şi industria românească şi a invocat presiunea asupra costurilor din cauza inflaţiei locale, practicile anticoncurenţiale şi o viitoare taxă de 1% pe venituri.

“Calculăm o reducere de 3% a profitabilităţii pentru fermierii din România datorită efectului multiplicator al achiziţiilor de inputuri, plus veniturile impozitate din vânzarea recoltelor. Este o tragedie ce se derulează cu încetinitorul”, a spus Josh Zacharias.

Potrivit Azomureş, de la reluarea producţiei în octombrie, costurile cu gazele naturale au crescut cu aproape 40%, fără a avea legătură cu conflictul din Fâşia Gaza, şi, în ciuda rezervelor ample de gaze din regiune, piaţa europeană a gazelor rămâne semnificativ mai scumpă decât alte părţi industrializate ale lumii (de aproape 5 până la 10 ori mai mare).

“Statul român are la dispoziţie diverse pârghii de sprijin pentru marea industrie, care decurg din propriile resurse energetice, ceea ce este o diferenţă cheie faţă de UE în general – dar, din păcate, nu le foloseşte. Drept urmare, chiar dacă celelalte ţări producătoare de gaze din lume construiesc noi fabrici de îngrăşăminte şi alte state membre au pus în aplicare pachete de miliarde de euro în ultimii ani pentru a se asigura că industriile mari continuă activitatea de producţie, în România, Azomureş, ultima companie de acest gen, se luptă pentru a rămâne operaţională”, a subliniat Josh Zacharias.

Directorul general al Azomureş atrage atenţia asupra diferenţelor mari ale preţurilor la îngrăşăminte din România faţă de restul Europei şi avertizează că fermierii vor plăti în plus pentru inputurile lor fără un producător local care să concureze cu importurile.

În plus, susţine acesta, compania trebuie să susţină şi povara certificatelor de carbon impuse de UE producătorilor europeni, spre deosebire de concurenţii din afara UE.

“Lupt pentru a asigura peste 1.000 de locuri de muncă directe şi alte 2.000 de locuri de muncă ce se bazează direct pe Azomureş pentru existenţa lor. Şi asta înainte să luăm în considerare zecile de mii de fermieri care au contat pe îngrăşămintele Azomureş în ultimii 60 de ani”, a menţionat Josh Zacharias în comunicatul de presă.

Potrivit acestuia, Azomureş se confruntă şi cu alte provocări, ce îşi au rădăcina în lipsa de acţiune a autorităţilor, printre care subvenţiile pentru gaze în Bulgaria, arătând că România nu are o politică similară şi, ca urmare, importurile bulgare de îngrăşăminte în România sunt în creştere.

De asemenea, supraoferta de gaze subvenţionate în România, în ciuda unui surplus semnificativ de gaze naturale tranzacţionate de Transgaz, gazul suplimentar nu este pus la dispoziţia pieţei, deoarece marii producători nu au voie să realoce către consumatori industriali, precum Azomureş.

Conducerea Azomureş a mai menţionat frauda fiscală la import şi sancţiuni, în sensul că “în noiembrie, o navă cu 30.000 de tone de uree a intrat în portul Constanţa cu documente false pentru a evita taxele şi sancţiunile şi, până când autorităţile au descoperit situaţia, jumătate din transport a dispărut”.

Zacharias susţine că, în ciuda faptului că a prezentat soluţii concrete în numeroase ocazii, Azomureş nu a identificat încă vreo schimbare semnificativă sau sprijin pentru a redresa situaţia.

“Lupta companiei are în vedere atât provocările pieţei, cât şi lipsa de politici eficiente”, concluzionează Josh Zacharias.

Acesta a făcut un apel către autorităţi să creeze urgent un comitet strategic care să ia în discuţie securitatea inputurilor pentru agricultură, precum şi viitorul industriei agricole româneşti în general.