Închide

OPINIE Florin Andrei: 2022 – economia României între valul cinci și o creștere economică mai mică

Avatar
2022

Foto: REQnews.com

Timp de citire: 4 minute

Autor: Florin Andrei, profesor asociat în ASE București, finanțist cu o bogată experiență în sistemul financiar-bancar, pentru contributors.ro

Suntem încă la începutul noului an, 2022, și una dintre cele mai importante întrebări este cum va evolua economia. De răspunsul la această întrebare depind investiții, recrutarea de personal nou, măriri de salarii sau asigurarea fondurilor necesare în sistemul public.

Evident, un factor important în evoluția economiei în acest an este modul în care pandemia de CoViD-19 ne va afecta, la doi ani după izbucnirea acesteia. Ne confruntăm în acest moment cu tulpina Omicron despre care specialiștii, epidemiologii avizați, nu cei de pe Facebook, spun că este de 50 de ori mai contagioasă decât tulpina Delta dar mai puțin mortală. Răspândirea mai rapidă a noii tulpini va conduce la creșterea imunizării populației, poate chiar la mult discutata imunitate de turmă care ne va permite revenirea la normalul pe care îl știam cu toții. Codul genetic al unui virus este îndreptat spre a se acomoda cu gazda pentru a supraviețui, SARS-CoV-2 ar trebui să urmeze același parcurs.

Valul cinci al pandemiei va lovi România în ianuarie-februarie. Întrucât rata de vaccinare este modestă în țara noastră se discută inclusiv de introducerea șomajului tehnic pentru angajați, ultimul lucru pe ca mi-aș dori să îl aud ca macro-economist. Orice măsură de închidere a unei activități economice înseamnă o economie mai slabă, venituri mai mici la buget și încetinirea mediului de afaceri.

În timpul pandemiei de gripă spaniolă economiile și sistemul financiar/monetar nu erau atât de dezvoltate, deci nu putem suprapune pentru a observa un model de evoluție economică pandemică. Mai mult, epidemiile de SARS-CoV-1 și MERS au avut caracter regional, deci nici aici nu putem face similaritate. De asemenea, globalizarea îsi spune cuvântul acum.

Haideți să discutăm concret, pe cifre la ce mă aștept în 2022.

Creșterea economică va fi cel mai probabil în jurul valorii de 4,5%, influențată de valul cinci al pandemiei și de impulsul mai slab din trimestrul al patrulea al anului 2021. Optimismul mai larg de anul trecut s-a mai temperat prin prisma unui rezultat modest din trimestrul al treilea (7,2% an/an față de așteptările de 9,8% an/an) dar și prin introducerea certificatului verde care a afectat o parte din vânzările cu amănuntul – spre exemplu achiziția de haine din mall. Deși cheltuielile cu investițiile au o alocare bună, de 6,7% din PIB, cu mai mult de un punct procentual peste anul 2021, este foarte probabil ca acești bani să nu ajungă în economie și să fie rectificați spre cheltuieli sociale și de personal. De asemenea, avem deja în jurul a 3 miliarde de euro avansurile din PNRR însă stau în Banca Națională, nefolosiți! Este prioritar ca acești bani să ajungă cât mai rapid în proiectele aprobate de Comisia Europeană.

Inflația, demonul acestor vremuri, s-a temperat ușor în luna noiembrie, cel mai probabil ca urmare a plafonării prețurilor la electricitate și gaze naturale. În perioada imediat următoare inflația va rămâne în jurul valorii de 7% însă mă aștept ca în aprilie, la expirarea plafonărilor la energie să avem o inflație la 8% sau chiar peste. Ulterior, în a doua jumătate a anului, mă aștept ca inflația să înceapă să scadă spre 5%. Cererea de bunuri și servicii din partea populației se moderează, ceea ce va conduce și la o scădere a inflației. În condițiile creșterii inflației avem și efecte benefice – cresc încasările statului, PIB-ul nominal este mai mare, se mai numește și taxa pe inflație.

Inflația este un cost pentru deținătorii de capital, este cel mai mare dușman al cash-ului! Aici intervine politica monetară al cărei rol este țintirea directă a inflației. Banca centrală a făcut deja majorări ale ratei de dobândă, 1,75% în acest moment, însă va continua acest proces cel puțin până la 2,5% sau chiar 3% dacă inflația nu se va tempera atât de rapid. Efectul imediat este scumpirea banilor, creșterea dobânzilor în piață, ceea ce s-a văzut deja, Robor 3 luni a încheiat anul la 3,01% și mă aștept să își continue creșterea până spre 4%.

În ceea ce privește cursul de schimb, no news, good news – pe acest aspect nu avem surprize întrucât Banca Națională practică o flotare controlată. Așteptați-vă ca în primele luni, cursul să treacă de 5 lei pentru un euro, urmând a rămâne sub 5,05 lei/euro până la final de 2022.

Prețuri în creștere, dobânzi mai mari, facturi mai mari la energie, toate se traduc în scăderea venitului disponibil al consumatorului. O consecință va fi presiunea pe salarii, atât în mediul privat cât și în cel public, deși guvernul a făcut un artificiu atât cu creșterea salariului minim care se va face în interval de doi ani sau cu mărirea salariilor doar pentru anumite categorii de bugetari. O altă consecință poate fi încetinirea creditării întrucât creditele nu vor mai fi chiar atât de ieftine – aș sublinia aici că băncile nu au modificat ofertele prin creșterea marjelor de dobândă ci este un efect al creșterii indicatorilor monetari.

Consumul privat va reprezenta în continuare principalul motor de creștere economică însă va înregistra o dinamică mai redusă față de 2021. Exporturile și importurile vor continua să crească însă cu un decalaj mai mic între cele două. De asemenea, posibile închideri de activitate în vestul Europei va afecta negativ exporturile României.

Deficitul bugetar pe care este construit bugetul este de 5,84% din PIB, destul de curajos în condițiile creșterii cheltuielilor cu pensiile, alocațiile și salariile. Este important însă ca guvernul să reușească să împrumute banii pentru finanțarea deficitului bugetar, mai ales că a doua parte a anului 2021 nu a fost chiar cea mai bună pentru finanțare. Ajungem astfel la datoria publică care probabil va depăși 50% în acest an, depinde însă de banii din PNRR cum și când vor fi folosiți.

2022 este în continuare un an de creștere economică dar cu persistența dezechilibrelor economice – inflație, deficite gemene, bugetar și de cont curent, la care se adaugă dobânzi în creștere. Poate că 2022 va aduce finalul pandemiei sau cel puțin finalul restricțiilor majore, urmând ca viața să reintre pe un făgaș mai normal, așa cum ști(a)m.

scroll to top