Închide

FMI, avertisment sever pentru Europa: Însăși existența UE este pusă în pericol!

Avatar

Fotografie de Antoine Schibler pe Unsplash

Timp de citire: 3 minute

În lipsa unei reforme a cadrului fiscal al Uniunii Europene, necesară din cauza datoriei publice tot mai mai și a ratelor dobânzilor în creștere, Fondul Monetar Internațional (FMI) avertizează UE că reformele fiscale sunt esențiale pentru a evita noi crize ale datoriilor care ”ar putea pune în pericol însăși existența Uniunii Europene”, potrivit unui text publicat pe blogul FMI și semnat de trei dintre specialiștii instituției, potrivit Bloomberg.

”Pe fondul incertitudinilor economice extraordinare și al provocărilor fiscale care urmează, reforma cadrului fiscal al UE nu mai poate aștepta”, avertizează semnatarii articolului.

Textul este semnat de Vitor Gaspar, directorul departamentului de afaceri fiscale al FMI, de Alfred Kammer, directorul departamentului pentru Europa, și de Ceyla Pazarbaşıoğlu, șefa departamentului de strategii, politici și analize a FMI.

Cele mai importante recomandări ale FMI pentru Uniunea Europeană se numără crearea așa-numitei capacități fiscale a UE – care va fi finanțată prin emiterea de datorii comune – care ar putea ajuta statele membre ale zonei euro să gestioneze mai bine situațiile de recesiune economică și să se mențină capabile să furnizeze bunuri și servicii publice.

Ideea este similară celei implementate de UE prin fondul de redresare în urma pandemiei, în valoare de 800 de miliarde de euro, lansat în 2020, când europenii s-au angajat împreună să împrumute bani de pe piețele internaționale ca un tot unitar, spre deosebire de situațiile obișnuite, când statele individuale erau cele care își asumau împrumuturile. Varianta de soluție sugerată de FMI ar cuprinde un fond de investiții pentru climă, care să ajute statele membre să își reducă emisiile de carbon și să pună capăt dependenței de gazul rusesc.

FMI a propus noul fond ca parte a revizuirii mai ample a Pactului de Stabilitate și Creștere, principalul cadru pentru politica fiscală a UE, despre care miniștrii de finanțe ai blocului comunitar urmează să discute săptămâna aceasta.

FMI le mai cere celor 27 de state membre să vizeze în mod serios deficite bugetare inferioare pragului de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) și datorii publice sub pragul de 60% din PIB, ținte prevăzute și în acest moment în Pactul de Stabilitate și Creștere și care ar rămâne în vigoare și pe mai departe, potrivit propunerii reprezentanților FMI.

Totuși, sunt puține statele membre care îndeplinesc în prezent aceste criterii, după șocurile cumulate pe care economiile europene le-au resimțit în urma pandemiei și a războiului declanșat de Rusia prin invadarea Ucrainei. De altfel, UE a suspendat aceste reguli în primul an al pandemiei, în 2020, prelungind această derogare până la sfârșitul anului viitor.

Reprezentanții FMI susțin că această suspendare a regulilor fiscale stricte aduce ”o fereastră de oportunitate” pentru a întreprinde reforme ale cadrului fiscal, ocazie care nu ar trebui pierdută, spun ei.

Comisia Europeană urmează să își prezinte propriile idei pentru o revizuire a cadrului fiscal în săptămânile următoare. Liderii statelor membre sunt împărțiți când vine vorba de a se pronunța în privința felului în care ar trebui să arate acest proces de revizuire. Unele tind să favorizeze măsuri în urma cărora să poată fi satisfăcute nevoile de investiții ale statelor și, prin urmare, și-ar dori o serie de reguli fiscale mai puțin stricte, în timp ce altele pun accentul pe stabilitatea fiscală, care poate fi atinsă doar printr-o rigoare fiscală mai mare.

Semnatarii textului apărut pe blogul FMI mai propun Uniunii Europene ca statele membre să își elaboreze propriile planuri bugetare pe termen mediu, care ar urma să fie evaluate de un nou organism independent european, sub forma unui Consiliu Fiscal. De asemenea, țările UE ar urma să își stabilească și plafoane anuale de cheltuieli în cadrul planurilor multianuale.

Totodată, statele membre cu sisteme fiscal-bugetare fragile ar trebui să raporteze un buget echilibrat sau chiar excedent bugetar pe o perioadă de trei până la cinci ani, în timp ce cele cu mai puține datorii ar putea să se bucure de mai multă flexibilitate, ceea ce ar încuraja guvernele să creeze ”spații fiscale” în perioade economice de creștere, care să poată atenua mai eficient situațiile complicate, de criză, consideră specialiștii FMI.

scroll to top