Goldman Sachs a studiat domeniile în care AI afectează piețele muncii. Ce a descoperit?

Inteligența artificială (AI) începe să pună presiune asupra pieței muncii din marile economii dezvoltate, efectele variind în funcție de industrii și de nivelul de experiență profesională, relatează CNBC.

Cercetarea realizată de banca americană de investiții Goldman Sachs arată că industriile cu o expunere mai mare la automatizarea prin AI au înregistrat, în general, o creștere mai lentă a numărului de locuri de muncă disponibile începând din a doua jumătate a anului 2022. Efectul este foarte vizibil în Germania, Australia și Statele Unite ale Americii (SUA).

Goldman Sachs a arătat într-un raport publicat miercuri, 26 august, că ritmul angajărilor în sectorul serviciilor de informații și comunicații, unul dintre domeniile cu cea mai mare expunere la AI, a încetinit în aproape toate marile economii dezvoltate începând din 2022.

Cu toate acestea, ocuparea forței de muncă în aceste industrii se menține în apropierea sau chiar peste tendința pe termen lung, exceptând SUA.

Dincolo de sectorul tech

Analizând industriile cu expunere ridicată la AI, Goldman Sachs a identificat un tipar similar, deși în general mai puțin pronunțat, al presiunilor asupra ocupării forței de muncă și în alte piețe dezvoltate.

Ocuparea forței de muncă în call centere, industria de publicare de software, consultanța în management și publicitate a scăzut semnificativ sub tendința istorică în piețele dezvoltate, potrivit Goldman Sachs.

Call centerele sunt cele mai afectate. Potrivit raportului, numărul angajaților din acest sector este în prezent cu 39% sub tendința istorică în SUA, cu 33% mai mic în Canada și cu 27% sub tendință în Germania. Goldman Sachs susține că acest tipar indică faptul că presiunile asupra ocupării forței de muncă asociate AI-ului sunt deja vizibile în industriile în care sunt disponibile instrumente capabile să automatizeze activități.

Angajații aflați la început de carieră resimt presiunea mai puternic

Efectele par să fie mai pronunțate în cazul persoanelor aflate la începutul carierei.

Goldman Sachs a analizat Goldman Sachs a analizat evoluția angajărilor în peste 800 de ocupații și a constatat că cele mai puternice presiuni asociate AI-ului au fost în rândul angajaților aflați la început de carieră. De asemenea, banca a identificat un efect negativ suplimentar, deși mai redus, în cazul ocupațiilor considerate a avea un risc ridicat de înlocuire prin AI.

La nivelul întregii piețe a muncii, o expunere de 10% a unei ocupații la AI a fost asociată cu o reducere de doar 0,1 puncte procentuale a creșterii anuale a numărului de angajați în Franța, Canada și SUA. În cazul angajaților aflați la început de carieră, impactul a variat de la peste 0,6 puncte procentuale în Australia până la peste 0,2 puncte procentuale în SUA.

În ansamblu, banca de investiții a concluzionat că presiunile asupra angajărilor asociate AI-ului sunt clar vizibile în datele privind ocuparea forței de muncă la nivel global, însă rămân limitate la un set relativ restrâns de industrii și categorii de angajați.

Unde este adoptarea AI cea mai ridicată

Impactul asupra pieței muncii se manifestă în contextul în care adoptarea AI-ului se extinde în economiile dezvoltate.

Goldman Sachs a analizat datele din 11 sondaje care măsoară gradul de adoptare a AI-ului în diferite țări și a constatat că marile economii dezvoltate au rate de adoptare de aproximativ 15%-20%.

Franța, SUA, Țările de Jos și Marea Britanie se află în fruntea clasamentului în ceea ce privește adoptarea AI-ului, în timp ce Italia, Japonia și Noua Zeelandă se numără printre economiile dezvoltate cu cele mai scăzute niveluri de adoptare.

În ceea ce privește principalele piețe emergente, ratele estimate de adoptare a AI s-au situat între 10% și 15%.

De cealaltă parte, România înregistrează cea mai redusă rată de adopție a inteligenței artificiale la nivel organizațional din Europa Centrală, doar 5% dintre companii utilizând AI la scară largă, potrivit unui studiu McKinsey & Company.