Implementarea sistemului de garanție-returnare, primul pas spre atingerea obiectivelor de mediu

România trebuie să demonstreze în acest an că recuperează și gestionează deșeurile menajere într-un mod care nu pune în pericol sănătatea publică și mediul înconjurător. Un prim pas în acest sens îl va constitui implementarea sistemului de garanție-returnare, potrivit cursdeguvernare.ro.

România este obligată să se conformeze mai multor reglementări europene. Directiva Europeană 2008/98/CE interzice abandonarea și eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor și prevede ca 50% din deșeurile menajere să fie deviate de la groapă și reciclate. Realitatea din România este că, la ora actuală, gradul de recuperare și reciclare este de doar 13%-14%, procent care ne expune la riscul unor amenzi usturătoare din partea UE.

În plus, conform directivei 2019/904 a Parlamentului European, statele membre sunt obligate să atingă o rată de colectare a plasticului de unică folosință de 77% până în 2025 și de 90% până în 2029. Directiva 94/62/CE stabilește normele UE privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, iar printre obiectivele de colectare ce trebuie atinse se numără: 50% pentru ambalajele din plastic, 70% pentru ambalajele din sticlă și 70% pentru ambalajele din metal.

Soluția

În acest context, România este pe cale să implementeze un sistem de garanție-returnare pentru ambalajele de băuturi.

Sistemul de garanție-returnare va presupune perceperea unei sume de bani la achiziționarea unui produs, sumă restituită în momentul în care reciclează ambalajul la un punct de returnare, de regulă, la comerciant.

Conform principiului ”poluatorul plătește”, responsabilitatea organizării și costurile implementării sistemului de garanţie cad în sarcina producătorilor. Deși aceștia pot organiza administrarea sistemului în parteneriat cu alți operatori economici, precum retailerii sau firmele de logistică, acest sistem are un caracter non for profit. Același principiu se aplică și în cazul consumatorilor care nu returnează ambalajele și plătesc pentru prejudiciul adus mediului nemaiprimind garanția.

Circuitul deșeurilor în sistem

Producătorii pun pe piață băuturile ambalate în diferitele categorii de ambalaje incluse în sistemul de garanție, primind contravaloarea produsului și, separat, garanția aferentă ambalajului respectiv de la retailer.

Retailerul vinde către consumatorul final băuturile ambalate în diferitele categorii de ambalaje incluse în sistemul de garanție, încasând contravaloarea produsului și, separat, garanția aferentă ambalajului respectiv.

Consumatorul achiziționează produsul de la retailer și returnează la punctele de returnare ambalajul după ce a consumat produsul/conținutul.

Ambalajele de la punctele de returnare sunt transportate la centrele de numărare ce aparțin sistemului central.

De la centrele de numărare deșeurile de ambalaje sunt transportate către reciclatori/valorificatori. Aceștia tratează deșeurile de ambalaje, transformându-le în materie primă secundara pentru producerea altor ambalaje.

Colectarea, la comerciant

Pentru ca sistemul de garanție-returnare să funcționeze eficient, un prin aspect important îl reprezintă infrastructura din spatele său, respectiv punctele de returnare. Acestea trebuie să fie eficient poziționate așa încât consumatorii să fie impulsionați să returneze ambalajele pentru răscumpărarea garanției.

Ratele mari de colectare depind direct de așezarea spațială a punctelor de returnare, iar acestea depind de strategiile economice ale companiilor și ale actorilor implicați în organizarea acestui sistem. Modelul de succes în majoritatea țărilor care au implementat sistemul este returnarea la comerciant.

Pe lângă garanția percepută pe lanțul de vânzare de la producător-consumator, succesul unui astfel de sistem depinde și de nivelul penalităților instituite pentru neatingerea obiectivelor.

În România

Conform legislației, sistemul de garanție-returnare se va aplica pentru ambalajele primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1l și 3l inclusiv, utilizate pentru a face disponibile pe piața națională bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi, fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale și ape de băut de orice fel.

Anual, în România se pun pe piață aproximativ 6 miliarde de ambalaje de băuturi. Dacă ar fi să aplicăm rata de succes a Lituaniei la această cantitate, chiar din primul an, 4,4 miliarde de ambalaje și-ar găsi drumul către reciclare, iar din anul al doilea 5,5 miliarde.

Investițiile în realizarea infrastructurii, respectiv a centrelor de colectare sunt estimate a fi de circa 140 – 160 de milioane de euro, potrivit unui studiu realizat de Academia de Științe Economice (ASE).

Nivelul garanției, esențial pentru funcționarea sistemului

Nivelul garanției este esențial pentru buna funcționare a sistemului. Acesta trebuie să fie suficient de ridicat pentru a încuraja returnarea ambalajelor, dar nu atât de mare încât să determine fraudarea.

Valoarea garanției variază în țările în care se aplică, în funcție de materialul de ambalare și de dimensiunea ambalajului, nivelul garanției fiind cuprins între €0,1 și €0,25, potrivit analizei ASE.

Versiunea prietenoasă față de consumator este aplicarea unui singur nivel al garanției, indiferent de material sau dimensiune. În România, un nivel considerat de specialiști acceptabil este de 0,5 lei pentru fiecare ambalaj. Garanția trebuie returnată integral și nu ar trebui sa fie purtătoare de TVA.

Limitări și oportunități

Deși sistemul de garanție vizează momentan doar deșeurile de ambalaje de băuturi, din plastic, metal și sticlă și nu rezolvă toate neajunsurile legate de gestionarea deșeurilor în România, acesta reprezintă un instrument de mediu care aduce câteva beneficii importante, printre care:

• ajută la conservarea resurselor naturale reintroducând în economie materie primă secundară de înaltă calitate;
• elimină poluarea cu deșeuri;
• reduce emisiile de gaze cu efect de seră;
• încurajează un comportament responsabil al cetățenilor față de mediu.

În România, la nivel național, se colectează aproximativ 5,2 milioane de tone de deșeu municipal. Peste 86% din cantitățile colectate au fost tratate prin eliminare și doar 13% au fost reciclate. Colectarea separată este aproape inexistentă la nivel național, lucru cauzat și de lipsa infrastructurii de sortare și valorificare a deșeurilor municipale.

La aceste cantități colectate se mai adaugă deșeurile abandonate. Institutul Național de Statistică estima că la nivelul anului 2016 doar 85% din populație avea acces la servicii de salubritate. Aceste date indică faptul că aproximativ 800.000 de tone de deșeuri sunt abandonate anual.

În 2010, 38,1% din deșeurile abandonate erau ambalaje de plastic, sticlă și metal, iar un procent de 23,5% din volum și 33,6% din greutate îl reprezentau ambalajele de băuturi (alcoolice și non-alcoolice), potrivit unui studiu realizat de Centrul de Excelență în Dezvoltare Durabilă (CEDD) și finanțat de către Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu (ARAM).

Compoziția ambalajelor de băuturi, procentual după greutate, conform unui studiu similar, efectuat de către același ONG, în 2009, este de 68,73% PET, 16,67% doze și 11,83% sticlă.

Conform studiului realizat de ASE, sistemul de garanție ar putea direcționa către reciclare aproximativ 100.000 de tone de deșeuri de ambalaje abandonate. Prin atașarea unei valori ambalajelor este foarte probabil ca cineva să ridice ambalajul şi să-l ducă la un centru de colectare.

Etapele implementării

Deși în România se vorbește despre sistemul garanție de aproximativ patru ani, un studiu de fezabilitate a fost realizat de către Academia de Studii Economice, abia la începutul acestui an și publicat pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP).

Conform afirmațiilor publice ale reprezentanților MMAP, proiectul de act normativ ar fi trebuit sa fie emis încă din luna septembrie, iar până la sfârșitul acestui an să se emită hotărârea de guvern care să reglementeze acest sistem.

România este obligată să implementeze sistemul până cel târziu în martie 2022.