Inconștiența PSD îi aruncă pe români la disperare: euro sparge barierele și bate iar recordul

România se confruntă cu un moment istoric pe piața valutară. Euro a atins cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată la cursul BNR, potrivit datelor publicate joi, 30 aprilie 2026. Practic criza politică declanșată de PSD își arată colții și se va repercuta foarte curând asupra fiecărui român prin prețuri mai mari la aproape orice.

Cel mai slab leu din istorie în faţa euro. Moneda naţională a înregistrat azi, joi, 30 aprilie 2026, cea mai mică valoare din istorie la cursul BNR (curs EUR/RON), 5,1417 lei/euro, conform referinţei oficiale anunţate de Banca Naţională a României.

Euro a început să crească ieri, miercuri, 29 aprilie 2026, pe piaţa interbancară şi a depăşit 5,10 lei şi la referinţa oficială anunţată de Banca Naţională. A fost pentru prima dată în ultimul an când euro a depăşit la cursul BNR pragul de 5,10 lei.

Cursul euro/leu a continuat să crească pe piaţa interbancară şi  joi, 30 aprilie, până la 5,14 lei. În prima parte a zilei, moneda europeană ajunsese la 5,14 lei. Ulterior a scăzut la 5,13 lei, iar după ora 11 se situa la 5,1260-5,1390 lei.

Precedentul record al euro la cursul BNR a fost de 5,12 lei şi a fost atins pe 8 mai 2025.

Vin scumpirile!

Dacă tendința de depreciere a leului se menține și euro depășește constant noi praguri psihologice, economia României intră într-o perioadă de ajustare lentă, dar vizibilă în viața de zi cu zi. Nu ar fi vorba de un șoc brusc, ci de o eroziune treptată a puterii de cumpărare și a încrederii în stabilitatea cursului.

În primă fază, mișcarea cursului se transmite relativ rapid în prețurile bunurilor importate. România fiind o economie dependentă de importuri pentru energie, combustibili, echipamente și o parte semnificativă din consumul alimentar procesat, un euro mai scump se traduce inevitabil în costuri mai mari pentru companii. Aceste costuri ajung, treptat, în prețurile finale. Inflația nu explodează imediat, dar devine mai rigidă, adică mai greu de adus în jos.

Pe măsură ce cursul urcă, companiile încep să reacționeze mai activ. Firmele cu expunere mare la importuri încearcă să-și protejeze marjele, fie prin ajustări de preț, fie prin reducerea altor costuri. În același timp, crește interesul pentru acoperirea riscului valutar, iar contractele în euro devin mai atent gestionate.

În paralel, populația resimte gradual efectele. Nu apare o schimbare dramatică de la o zi la alta, dar puterea de cumpărare este erodată treptat, mai ales în zonele unde prețurile sunt direct legate de importuri sau energie. În acest context, apare adesea un comportament de tip defensiv: economisire mai mare în euro sau percepția că moneda europeană este mai stabilă decât leul.

Dacă deprecierea continuă și depășește praguri psihologice succesive, investitorii încep să devină mai atenți la riscul macroeconomic. Nu este neapărat vorba de retrageri masive de capital, ci mai degrabă de o temperare a intrărilor noi și de o evaluare mai prudentă a României ca destinație de investiții. Acest lucru poate duce la costuri mai mari de finanțare pentru stat și companii.

Dacă euro ar continua să crească spre niveluri semnificativ mai ridicate, efectul cumulat ar fi o economie cu inflație mai persistentă, consum mai prudent și o sensibilitate mai mare la șocuri externe.