Inflația din zona euro scade sub 2%, pentru prima dată din 2021. Ce se întâmplă cu rata dobânzii?

Inflația din zona euro a scăzut în septembrie sub 2% pentru prima dată de la jumătatea anului 2021, consolidând un argument deja solid pentru o reducere a ratei dobânzii de către Banca Centrală Europeană în această lună, în contextul în care lupta de trei ani pentru a controla creșterea galopantă a prețurilor se apropie de final, potrivit Reuters.

Inflația în cele 20 de țări care împart moneda euro a scăzut la 1,8% în septembrie, de la 2,2% în august, au arătat marți datele Eurostat, sub așteptările de 1,9% într-un sondaj Reuters, în principal din cauza scăderii costurilor cu energia și a prețurilor la bunuri. O cifră mai atent urmărită privind prețurile de bază, denumită inflație de bază, între timp, a scăzut la 2,7%, de la 2,8%, din cauza creșterii mai lente a prețurilor serviciilor, sub așteptările de 2,8%.

Creșterea prețurilor a fost peste obiectivul băncii centrale de ani de zile, cu creșterea costurilor energiei, blocajele de producție în redeschiderea post pandemie, oportunismul corporativ și sprijinul fiscal abundent, toate ridicând inflația la peste 10% până la sfârșitul anului 2022. Dar un șir record de creșteri ale ratei dobânzii de la banca centrală a domolit creșterea prețurilor relativ repede, iar factorii de decizie politică dezbat acum cât de repede ar trebui să reducă costurile de împrumut.

BCE a redus deja ratele în iunie și septembrie, iar președintele BCE, Christine Lagarde, a transmis luni cel mai clar semnal de până acum, potrivit căruia o nouă reducere ar putea avea loc în cursul acestei luni, având în vedere tendințele optimiste ale prețurilor.

O reducere atât de rapidă a ratelor nu era așteptată până de curând, însă o serie de date păguboase privind creșterea economică, presiunile salariale moderate și inflația sub propriile previziuni ale BCE au sporit urgența. În sprijinul unei reduceri, inflația serviciilor – probabil cea mai urmărită componentă a creșterii prețurilor – a încetinit puțin, de la 4,1 % la 4,0 %, atenuând, dar nu ștergând complet temerile că presiunile asupra prețurilor interne sunt blocate la un nivel ridicat.

Creșterea rapidă a salariilor a impulsionat costurile serviciilor timp de mai mulți ani, însă economiștii au prevăzut de mult timp o încetinire, având în vedere înmuierea piețelor muncii, creșterea slabă și creșterile salariale mai mici.

Scăderea costurilor cu energia a rămas cel mai important factor care a contribuit la dezinflație, în timp ce prețurile bunurilor industriale neenergetice au crescut cu doar 0,4% comparativ cu anul precedent, ceea ce a dus și la scăderea numărului total.

Lagarde a declarat deja că inflația se află în prezent sub nivelul de referință preconizat de BCE, un semnal care pune în discuție propria poveste a băncii privind presiunile durabile asupra prețurilor și revenirea la obiectivul de 2% abia la sfârșitul anului 2025.

Investitorii și-au majorat pariurile pe reduceri mai rapide ca urmare a comentariilor lui Lagarde, iar piețele estimează acum o șansă de 85% de reducere a ratei la 17 octombrie, față de 25% la începutul săptămânii trecute.

De asemenea, acestea estimează o evoluție cu puțin peste 50 de puncte de bază până la sfârșitul anului, ceea ce înseamnă că reducerile succesive sunt acum pe deplin luate în calcul.â

Acest lucru a determinat o serie întreagă de economiști bancari să își schimbe previziunile, majoritatea băncilor mari pariind acum pe reduceri atât în octombrie, cât și în decembrie și, posibil, și în ianuarie.

BCE a preconizat o creștere a prețurilor la puțin peste 2,5% la sfârșitul anului, însă scăderea accentuată a prețurilor petrolului indică riscuri de scădere a acestui scenariu, iar investitorii văd acum un risc substanțial ca BCE să nu își atingă obiectivul.