Președintele ales al Argentinei, Javier Milei, de orientare libertariană, a câștigat alegerile în urma unei lupte strânse. Acum urmează partea dificilă: gestionarea crizelor economice, potrivit Reuters.
Inflația a ajuns la 143%, rezervele nete de valută străină sunt în mare pierdere, economiștii renunță la peso, iar recesiunea este iminentă, dacă nu cumva a început deja. Patru din 10 argentinieni trăiesc în sărăcie și este probabilă o devalorizare bruscă a peso-ului.
Milei, care promite o terapie economică de șoc, cum ar fi închiderea băncii centrale și dolarizarea, a câștigat duminică în turul doi de scrutin cu aproximativ 56% față de 44% pentru rivalul său Sergio Massa.
Milei se confruntă acum cu provocarea uriașă de a redresa economia după ce își va prelua funcția la 10 decembrie. Eșecul ar putea duce la faptul că țara, deja în dificultate, ar putea suferi un al zecelea default al datoriei suverane, la o creștere a sărăciei și la posibile tulburări sociale.
“Este o economie care se află la terapie intensivă”, a declarat Miguel Kiguel, fost subsecretar de finanțe la Ministerul Economiei în anii 1990.
Rata ridicată a inflației din Argentina creează distorsiuni uriașe pe piețe și pentru consumatori, prețurile schimbându-se săptămânal. Un sondaj realizat de banca centrală în rândul analiștilor a prognozat o inflație de 185% până la sfârșitul anului.
“Una dintre cele mai mari provocări ale următoarei administrații va fi corectarea distorsiunii prețurilor relative pe care economia o are astăzi”, a declarat Lucio Garay Mendez, economist la firma de consultanță EcoGo. “În contextul unei inflații ridicate și al unui plan de stabilizare, o corecție este inevitabilă.”
În încercarea de a tempera inflația, banca centrală a Argentinei a majorat rata dobânzii de referință la 133%, ceea ce încurajează economisirea în pesos, dar afectează accesul la credite și creșterea economică.â
Moneda argentiniană peso a fost încătușată de controale de capital de la o prăbușire a pieței în 2019, ceea ce a dus la o serie de rate de schimb greoaie, în care dolarii se tranzacționează la un preț de peste două ori mai mare decât cel oficial, apropiat de 350 pe dolar.
Printre ratele de schimb neoficiale populare se numără dolarul “albastru”, MEP și swapul cu cipuri albastre, deși cererea de dolari prin canale paralele a generat în timp zeci de rate diferite, inclusiv un “dolar Coldplay” și un “dolar Malbec”.
Milei s-a angajat să anuleze rapid controalele de capital și, în cele din urmă, să dolarizeze economia, în timp ce o devalorizare puternică este probabilă în viitorul apropiat pentru a apropia ratele oficiale și paralele.
Rezervele de valută ale băncii centrale a Argentinei se află aproape de cel mai scăzut nivel din 2006, iar în termeni nete sunt considerate de către analiști ca fiind în teritoriu negativ, după ce o secetă majoră a afectat exporturile de recolte de numerar cheie, precum soia, porumb și grâu.
Nivelul scăzut al rezervelor amenință capacitatea țării de a rambursa datoriile față de principalul creditor, Fondul Monetar Internațional (FMI) și deținătorii de obligațiuni private, precum și de a acoperi principalele importuri. Argentina va trebui să își modernizeze programul de 44 de miliarde de dolari al FMI, care scârțâie.
Guvernul a convenit asupra unui schimb valutar extins cu China pentru a contribui la acoperirea unor costuri și a trebuit să amâne unele plăți către parteneri comerciali cheie, precum Brazilia.
Cea de-a treia economie ca mărime din America Latină este pe cale de a se contracta cu 2% în acest an, potrivit celui mai recent sondaj al analiștilor băncii centrale, parțial din cauza impactului secetei recente care a redus la jumătate recoltele de porumb și soia.
Împreună cu o inflație de trei cifre, acest lucru este posibil să accentueze nivelul de sărăcie, două cincimi din populație trăind deja sub pragul sărăciei, pe măsură ce salariile și economiile sunt erodate.
Argentina, bogată în cereale, gaze de șist și litiu, ar putea avea un impuls anul viitor, deoarece ploile mai bune ajută la recoltă, o nouă conductă de gaz reduce dependența de importurile costisitoare și crește cererea de litiu necesar pentru bateriile vehiculelor electrice.
Se așteaptă ca soia și porumbul să aibă recolte mult mai mari, ceea ce va aduce valută străină atât de necesară.
“Recolta va contribui la aducerea unui flux mai mare de venituri în economie, la fel ca și producția mai mare a (formațiunii de petrol de șist) Vaca Muerta”, a declarat Eugenio Marí, economist-șef la Fundația Libertad y Progreso.
