JP Morgan admite că nu mai poate estima unde se îndreaptă prețul petrolului

Banca de investiții JP Morgan a transmis investitorilor o notă neobișnuită, în care recunoaște că nu mai reușește să anticipeze evoluția prețului petrolului în contextul conflictului dintre SUA și Iran. Potrivit BBC, analiștii băncii afirmă că pur și simplu nu știu cum să modeleze deznodământul situației.

La începutul conflictului, JP Morgan estimase că administrația Trump nu va accepta depășirea unor așa-numite “linii roșii economice”: un preț al petrolului peste 100 de dolari pe baril, inflație de 4%, benzină peste 5 dolari pe galon sau randamente de 5% la obligațiunile guvernamentale pe 10 ani, iar un acord pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar fi fost găsit încă din iunie.

Șase luni mai târziu, mai multe dintre aceste praguri au fost depășite, iar strategia de ieșire din criză rămâne la fel de neclară. Petrolul a urcat din nou peste 100 de dolari pe baril, iar randamentele obligațiunilor americane pe 10 ani au trecut de 5%, deși benzina și inflația nu au atins încă pragurile temute.

O sursă din industria petrolieră a descris pentru BBC gestul JP Morgan drept neobișnuit pentru o bancă de acest calibru, dar l-a pus pe seama incertitudinii reale din piață.

Trump: petrolul se va ieftini abia după alegeri

Președintele american Donald Trump a declarat recent că nu se așteaptă ca războiul din Iran să se încheie înainte de alegerile mid-terms din noiembrie, estimând că prețurile petrolului vor scădea “brusc” abia după acel moment.

Costul ridicat al energiei a alimentat scumpirea generală a vieții atât în SUA, cât și global. Rezerva Federală a majorat, la rândul ei, dobânzile de referință pentru prima dată în peste trei ani, semnalând posibile creșteri suplimentare până în 2027. Președintele Fed, Kevin Warsh, a justificat decizia prin persistența inflației ridicate, o poziție dezaprobată public de Trump.

Riscuri suplimentare pentru aprovizionare

Analiștii JP Morgan estimează o “valoare justă” pentru petrol de aproximativ 90 de dolari pe baril în septembrie, cu mult sub nivelul actual de tranzacționare, diferența fiind pusă pe seama riscului geopolitic deja inclus în preț.

Pe lista amenințărilor suplimentare la adresa fluxurilor de petrol se numără controlul exercitat de houthiții din Yemen, susținuți de Iran, asupra unei zone strategice din Strâmtoarea Bab al-Mandeb, precum și conflictul în curs dintre Rusia și Ucraina. Fără semnale clare de dezescaladare, ipoteza unei perturbări temporare a aprovizionării globale devine, spun analiștii, tot mai greu de susținut.