La Parlament austeritatea se oprește la poartă. Cât au cheltuit parlamentarii pe deplasări?

Românii sunt chemați să accepte beneficii sociale înghețate, venituri erodate și o ajustare fiscală prezentată drept inevitabilă. La Palatul Parlamentului, însă, austeritatea pare să se oprească la poartă: aleșii au primit bani publici pentru deplasări la reuniuni organizate în Camerun, Etiopia, Rwanda, Argentina, Cambodgia și India.

Aproape 9,65 milioane de lei pentru deplasări externe din 2026

Camera Deputaților are în 2026 un buget de 6.045.000 de lei pentru deplasările externe ale aleșilor la evenimente internaționale, iar Senatul dispune de 3.600.000 de lei, potrivit B1TV. În total, este vorba despre 9.645.000 de lei.

Sumele nu sunt rezervate exclusiv destinațiilor îndepărtate. Din ele sunt finanțate și participările obișnuite la reuniuni europene de la Bruxelles sau Strasbourg, precum și vizitele legate de parteneriatele strategice.

Tocmai de aceea, o evaluare serioasă nu trebuie să pună toate deplasările în aceeași categorie. Întrebarea legitimă este alta: ce criterii folosesc conducerile celor două Camere pentru a separa reprezentarea externă necesară de deplasarea care poate fi redusă, scurtată sau înlocuită?

Camerun: 94.486 de lei pentru trei parlamentari

Cea mai scumpă delegație dintre cazurile prezentate a fost cea trimisă în iulie la Yaoundé, în Camerun, la cea de-a 51-a Sesiune a Adunării Parlamentare a Francofoniei.

Deputata AUR Elena Doboș a avut decontate cheltuieli de 24.604 lei pentru șapte zile, iar deputatul neafiliat Zoltán Zakarias, ales pe listele UDMR, a beneficiat de 23.584 de lei, tot pentru șapte zile.

Pentru senatorul PNL Sorin Cîmpeanu, deplasarea de opt zile a costat 46.298 de lei. Nota totală: 94.486 de lei.

Senatul a confirmat oficial participarea celor trei parlamentari și a anunțat că reuniunea a adunat peste 300 de aleși din 39 de delegații. Pe agendă s-au aflat multilateralismul, schimbările climatice, combaterea dezinformării, situația profesorilor de limba franceză și mai multe rezoluții ale organizației. Sorin Cîmpeanu a fost reales membru al Biroului Adunării Parlamentare a Francofoniei.

Aceste rezultate oferă contextul instituțional al deplasării. Nu răspund însă automat întrebării dacă România avea nevoie de trei parlamentari, pentru șapte sau opt zile, la un cost apropiat de 100.000 de lei.

În vreme de austeritate, justificarea unei asemenea misiuni ar trebui să includă nu doar programul conferinței, ci și motivul dimensiunii delegației, alternativele analizate și beneficiul măsurabil pentru stat.

Deplasări în Argentina, Cambodgia și India: încă 120.015 lei

Deputatul PNL Alexandru Muraru a participat, între 1 și 6 iunie, la o reuniune a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, organizată în Argentina. Costul suportat de Camera Deputaților a fost de 40.611 lei.

Sorin Cîmpeanu a mers și în Cambodgia, între 30 aprilie și 6 mai, la reuniunea Comisiei politice a Adunării Parlamentare a Francofoniei. Deplasarea a costat 36.034 de lei.

Deputatul PSD Daniel Suciu a participat în India, între 28 februarie și 6 martie, la un eveniment al Adunării Parlamentare NATO. Pentru cele șase zile și jumătate, Camera Deputaților a plătit 43.370 de lei.

Numai aceste trei misiuni au însumat 120.015 lei. Adăugate delegației din Camerun, cele patru destinații au generat cheltuieli de 214.501 lei.

Etiopia și Rwanda completează lista cu deplasări

Alexandru Muraru a mai participat, între 8 și 12 iulie, la Parliamentary Intelligence-Security Forum, desfășurat în Addis Abeba, Etiopia. Potrivit datelor citate de Libertatea, Camera Deputaților a plătit 27.090 de lei.

Deplasarea a fost justificată prin calitatea sa de președinte al comisiei parlamentare speciale care controlează activitatea Serviciului de Informații Externe.

Deputatul USR Eugen Negoi a mers la Kigali, în Rwanda, la o conferință globală despre spațiu și schimbări climatice, în perioada 31 mai–5 iunie. Costul raportat, de 1.624 de lei, a fost mult mai mic decât în celelalte cazuri prezentate.

Diferența uriașă dintre costurile misiunilor arată tocmai de ce Parlamentul ar trebui să publice, într-un format comparabil și ușor de consultat, biletele, cazarea, diurna, taxele de participare, durata, sursa eventualelor cofinanțări și raportul de activitate al fiecărui ales.

Guvernul recunoaște că măsurile fiscale au redus puterea de cumpărare

Contrastul devine cu atât mai greu de explicat cu cât propriile documente ale statului descriu 2026 drept un an dificil pentru populație.

În nota de fundamentare a OUG 23/2026, Guvernul arată că alocațiile pentru copii și alte beneficii sociale au fost menținute în 2025 și 2026 la nivelul din 2024. Același document recunoaște că măsurile fiscal-bugetare au diminuat veniturile și puterea de cumpărare și au accentuat vulnerabilitatea unor familii.

Tot statul admite, în raportul privind bugetul pe 2026, că deficitul bugetar și dezechilibrele externe sunt principalele provocări ale României și că sunt necesare măsuri consecvente de ajustare fiscal-bugetară.

Cu alte cuvinte, criza nu este o invenție, iar nevoia de economie este reală. Problema este felul în care se împart sacrificiile. Dacă familiilor li se spune că nu sunt bani pentru indexări, iar instituțiilor li se cer restructurări și tăieri, Parlamentul nu poate trata propriile cheltuieli externe ca pe o zonă exceptată de la orice discuție.

Deplasările oficiale pot fi utile, dar nota de plată nu poate fi un cec în alb

Diplomația parlamentară există și poate produce rezultate. România trebuie să fie reprezentată în organizațiile internaționale, în structurile NATO și în reuniunile unde se discută securitatea, politica externă sau interesele sale. A reduce întreaga activitate externă la „vacanțe pe bani publici” ar fi incorect.

La fel de incorect este însă ca puterea să invoce solidaritatea numai atunci când facturează sacrificiul către populație. Austeritatea credibilă începe cu exemplul instituțiilor care o votează.

Asta înseamnă delegații cât mai mici, durate strict legate de program, tarife justificate, rapoarte publice și o explicație concretă pentru fiecare rezultat obținut în aceste deplasări.

Când cetățeanului i se spune că fiecare leu contează, răspunsul Parlamentului nu poate fi doar „a fost o conferință”. Trebuie să arate de ce deplasarea era necesară, de ce a costat atât și ce a primit România în schimb.

Altfel, mesajul rămâne unul cinic: cureaua se strânge, dar nu la toate etajele statului.