Mai poate trece România la euro? Ce ar trebui să facem până în 2030 în materie de convergență

Anul în care România ar putea adopta euro. România își conturează un nou obiectiv economic pentru următorii ani: intrarea în zona euro până în 2035. Pentru ca acest calendar să poată fi respectat, dezechilibrele bugetare trebuie însă corectate mai devreme, iar anul 2030 devine un reper important. Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, spune că până atunci țara noastră ar trebui să nu se mai afle în procedura de deficit excesiv.

Nazare a vorbit marți despre pașii necesari pentru apropierea României de moneda unică europeană, cu ocazia lansării volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergenţă nominală”, organizată la Banca Națională a României.

Planul prezentat de Alexandru Nazare presupune mai întâi rezolvarea problemei deficitului excesiv. Dacă acest obiectiv este atins până în 2030, următorii ani ar putea fi folosiți pentru etapele necesare pregătirii aderării la zona euro.

Ministrul interimar al Finanțelor consideră că trecerea la moneda europeană ar putea reprezenta mai mult decât o simplă țintă fiscală, deoarece ar pune presiune și pe creșterea competitivității economiei românești.

”Vrem ca în următoarea decadă să aderăm la euro. Până în 2035. Ca să aderăm la euro, trebuie să ieşim din procedura de deficit excesiv în 2030 şi mai avem nevoie, bineînţeles, de nişte ani de zile pentru a pregăti aderarea la euro. Şi de ce aderarea la euro este o ţintă mult mai bună de ţară, o ancoră mult mai importantă decât consolidarea în sine, pentru că ea antrenează şi competitivitatea economiei. Ne forţează să ne uităm şi la cum întărim competitivitatea şi nu doar cum facem consolidarea, care este o condiţie necesară, dar nu şi suficientă pentru creşterea economică”,

a spus Alexandru Nazare, marţi, la lansarea volumului ”Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergenţă nominală” de la Banca Naţională a României, potrivit Antena3.

De ce vorbește Nazare despre nevoia unor „linii roșii” în economie

Din perspectiva ministrului interimar, reducerea dezechilibrelor bugetare nu ar trebui tratată doar ca o cerință venită din partea instituțiilor sau a partenerilor externi. Nazare susține că România trebuie să urmărească această direcție din propriul interes economic.

În același timp, oficialul consideră că anumite obiective economice importante ar trebui protejate de disputele politice și urmărite pe termen lung, indiferent de schimbările care apar la nivelul conducerii politice.

”Consolidarea nu ne este impusă, nu ne este cerută nici de Comisie, nici de agenţii, nici de alţi factori externi. E vorba de ambiţia noastră de a avea o economie mai puternică, de a juca un rol în regiunea asta economică despre care vorbim de ani de zile. Dar trebuie să şi o exercităm. Şi asta nu poate să vină din afară. Vine totdeauna din interior. Şi pentru aceasta avem nevoie de mai mult curaj şi de mai mult consens, de o înţelegere mai largă că anumite elemente legate de politica economică nu fac, nu ar trebui să facă parte din zona de conflict politic extrem. Că avem nevoie de nişte linii roşii pe care să le ţinem, indiferent ce se întâmplă cu ciclul politic”,

a mai adăugat ministrul interimar al Finanţelor.

Cum afectează deficitul excesiv imaginea României în fața investitorilor

O altă problemă ridicată de Alexandru Nazare este perioada lungă petrecută de România în procedura de deficit excesiv. Oficialul a pus accent pe consecințele pe care menținerea acestei situații le poate avea asupra încrederii investitorilor.

Ministrul a arătat că România trebuie să decidă cât timp este dispusă să continue în această situație și a legat problema deficitului de credibilitatea economică a țării.

”Sunt foarte importante aceste lucruri ca să putem să facem saltul următor şi suntem într-o intersecţie foarte importantă pentru consolidarea noastră. Cam cât vrem să stăm în procedura de deficit excesiv? Probabil că vom sta 10 ani. Cât vrem să stăm? 15 ani? Nu ne-am săturat, cam cât am fost penalizaţi de faptul că am stat în această procedură? Cu câtă credibilitate se uită investitorii – vrem investiţii, dar cu câtă credibilitate se uită investitorii la România, care persistă în această procedură”,

a mai explicat Alexandru Nazare.