”Maramureș Expres” | După 15 ani, Ucraina reia cursele de pasageri între Valea Vișeului și Rakhiv

Operatorii naționali de cale ferată din Ucraina și România au anunțat reluarea circulației trenurilor de pasageri pe relația Rakhiv (Ucraina) – Valea Vișeului (România) și retur. Cursele se reiau, în regim regulat, începând de miercuri, 18 ianuarie, potrivit unui anunț făcut de Căile Ferate Ucrainene (Ukrzaliznytsia) pe pagina de Facebook. Trenurile vor fi operate de partea ucraineană, cu automotoare proprii, cu atât mai mult cu cât calea ferată este cu ecartament larg.

Marți, pe 17 ianuarie, au circulat două trenuri suplimentare, însoțite de oficialități din Ucraina și România, care au participat la redeschiderea secției de circulație, după 15 ani în care fusese oprită.

Trenul a fost botezat de ucraineni ”Maramureș Expres”, urmând ca relația dintre cele două stații să fie deservită, în mod permanent și zilnic, de două perechi de trenuri. Din Rakhiv plecarea este la 6.10, respectiv la 14.10. Din Valea Vișeului plecarea este la 11.45, respectiv 18.15.

Ucrainenii mai precizează că orarul trenurilor a fost adaptat în așa fel încât cei care ajung cu trenul la Valea Vișeului să poată prinde legăturile feroviare cu trenurile operate de CFR către Cluj și București.

În plus, Ukrzaliznytsia a introdus un tren suplimentar din Rakhiv spre Lviv, care se adaugă legăturilor deja existente din Rakhiv spre Kiev și Odesa.

Până acum erau funcționale alte două puncte de frontieră între România și Ucraina, Halmeu-Diakovo și Vicșani-Vadu Siret, însă prin ambele mai circulă acum doar trenuri de marfă.

În toamna anului trecut, au fost realizate curse de probă între Rakhiv și Valea Vișeului.

Pentru reluarea circulației trenurilor de călători pe relația Valea Vișeului (CFR) – Berlibaș (UZ), linie cu ecartament larg, Regionala Cluj a CFR a făcut lucrări de reparații, în regie proprie, fiind înlocuite cca 1.400 de traverse speciale din lemn, 36 de tone de material mărunt de cale și completarea liniei cu 400 de tone de piatră spartă.

Șeful Căilor Ferate Ucrainene către CFR, la finalul lui august: ”Faceți-vă treaba!”

Alexander Kamîșin, directorul general al Căilor Ferate Ucrainene (UZ), anunța, la finalul lunii august, finalizarea lucrărilor de reconstrucție la liniile Rahiv-Berlibaș-graniță (19,3 km) și Teresva-graniță (1,1 km).

Atunci, Kamîșin l-a îndemnat pe omologul său român ”să-și facă treaba” pe partea românească, în așa fel încât conexiunea să fie restabilită.

Ambele linii feroviare transfrontaliere au fost în funcțiune până în urmă cu 11, respectiv 15 ani, însă au fost închise și lăsate în paragină, atât pe partea românească, cât și pe cea ucraineană.

În privința liniei de la Rakhiv la Berlibaș, aceasta fusese grav afectată în urma revărsării apelor Tisei în 2007, apoi și în 2009, nemaifiind reparată de atunci. A fost închisă cu totul în 2011.

Legătura feroviară dintre Teresva și Câmpulung la Tisa se realiza, până în toamna anului 2007, chiar și cu câte 5-6 perechi trenuri de persoane pe zi, în timpurile cele mai aglomerate. În urma unei decizii unilaterale a părții ucrainene, circulația a fost oprită la începutul lunii noiembrie 2007. Între timp, infrastructura de ambele părți ale frontierei a intrat în degradare.

Prima linie intră în România pe la Valea Vișeului, la circa 25 de km est de Sighetu Marmației, pe calea ferată. Înspre Ucraina, aceasta se continuă spre Cernăuți, Ivano-Frankivsk sau Lviv.

A doua linie intră în România pe la Câmpulung la Tisa, la circa 11 km vest de Sighetu Marmației. Înspre Ucraina, linia se continuă spre Ujhorod.

Tronsonul de cale ferată Valea Vișeului – Câmpulung la Tisa a fost parte integrantă a uneia dintre cele mai vechi căi ferate de pe actualul teritoriu al României, fiind construită în urmă cu mai bine de un secol și jumătate, într-o perioadă în care monarhia austro-ungară și-a propus să extindă rețelele de transport înspre părțile răsăritene ale imperiului, mai slab dezvoltate economic decât cele apusene.

Astfel, a fost luată decizia construirii unei linii ferate care să lege orașele Debrecen și Ivano-Frankivsk, prin actualul teritoriu al Maramureșului românesc, pe valea Tisei.