Noul Papă atacă noua ”tehnocrație”: demonii AI-ului ar putea vrea să creeze un ”Dumnezeu digital”

În lunga sa istorie Biserica Catolice, prin liderii săi supremi – papii – și-a propus de multe ori să înfrunte marile provocări ale epocii lor, fie că a fost vorba despre valurile de erezie, diverse epidemii fatale sau invazii armate. Acum, în 2025, Papa Leon al XIV-lea și-a asumat o misiune în aceeași paradigmă, făcând din reducerea riscurilor ca inteligența artificială (AI) să scape de sub controlul creatorilor săi o cheie de boltă a pontificatului său, notează publicația POLITICO.eu.

În acest sens, în primul său discurs oficial adresat cardinalilor de la Vatican, noul Papă a avertizat asupra pericolelor pe care le-ar putea reprezenta AI-ul pentru ”demnitatea umană, justiția socială și dreptul oamenilor la muncă”.

Doar două zile mai târziu, într-o discuție cu reporterii acreditați la Sfântul Scaun, el a lăudat ”imensul potențial” al tehnologiei, dar nu a ezitat să avertizeze că dezvoltarea acesteia necesită responsabilitate ”în așa fel încât să ne asigurăm că va fi utilizată pentru binele tuturor”.

Precum o făcuse odinioară înaintașul său omonim Papa Leon al XIII-lea, unul dintre cei mai longevivi papi din istorie, încheindu-și pontificatul la moartea sa din 1903 și rămânând în conștiința colectivă drept un promotor îndârjit al drepturile muncitorilor în timpul revoluției industriale, Papa Leon al XIV-lea se poziționează ca un paznic al structurii societății umane în fața tehnologiilor moderne potențial scăpate de sub control. De altfel, numele papal pe care și l-a ales cardinalul american Robert Prevost, ”nu este o referință întâmplătoare”, potrivit unei declarații făcute de un purtător de cuvânt al Vaticanului în seara care a urmat încheierii conclavului.

”Biserica ne cere să privim spre cer, dar și să umblăm pe pământ conform vremurilor”,

a declarat pentru POLITICO Paolo Benanti, un călugăr franciscan și consilier al Vaticanului pentru etica inteligenței artificiale, adăugând că nu este nimic neobișnuit în expertiza oferită de biserică într-un domeniu atât de futurist.

”Vaticanul vrea să evite unele evoluții în domeniul inteligenței artificiale care ar aduce atingere drepturilor omului și demnității umane, prin aceea că ar putea avea un impact disproporționat asupra lucrătorilor mai puțin calificați”,

a declarat Maria Savona, profesoară de economie a inovației la Universitatea Luiss din Roma și la Universitatea Sussex, expertă în inteligență artificială.

Moraliștii, filosofii și magnații tehnologiei înșiși au avertizat asupra riscurilor pe care și le asumă companiile care creează diverse forme de inteligență artificială.

Elon Musk, proprietarul miliardar al companiei care a dezvoltat robotul AI Grok, a avertizat și el asupra ”invocării demonilor” prin dezvoltarea nechibzuită a inteligenței artificiale, asemănând-o cu crearea ”unui Dumnezeu digital”.

Interesul Sfântului Scaun în privința reglementării inteligenței artificiale au început încă din pontificatul predecesorului Papei Leon al XIV-lea. În 2020, Papa Francisc a reunit lideri religioși și politici, împreună cu reprezentanți ai unor mari companii de tehnologie, precum IBM și Cisco, pentru a semna Apelul de la Roma pentru Etica Inteligenței Artificiale, un angajament față de dezvoltarea de tehnologii de inteligență artificială responsabile și benefice din punct de vedere social.

În ianuarie, Vaticanul a publicat o declarație oficială prin care avertiza că inteligența artificială ar putea duce la ”înrobirea umanității în fața produselor propriei sale munci”.

Privind din perspectiva noului papă, acesta fiind primul originar din SUA – țara-gazdă a Silicon Valley și casa revoluției tehnologice – și primul absolvent de matematică, Papa Leon al XIV-lea se află într-o postură privilegiată pentru a purta mai departe această luptă începută de Papa Francisc.

Liderii țării din care provine, noua administrație americană, se află în fruntea unui demers global de dereglementare a AI-ului, președintele Donald Trump anulând tot setul de reguli de securitate promovate de predecesorul său, Joe Biden, și dezvăluind un plan de investiții uriașe în hardware specializat pentru inteligența artificială, în valoare de jumătate de trilion de dolari, în colaborare cu compania-fanion OpenAI, creatoarea ChatGPT.

Mai mult, chiar și Uniunea Europeană, aflată din punct de vedere istoric în avangarda reglementării privitoare la inteligența artificială, pare să își modifice ușor poziția pentru a nu risca pierderea competitivității globale, să deschidă ușa spre unele ”modificări specifice” ale reglementărilor UE privind AI și să crească semnificativ eforturile de investiții în domeniu. La un summit privind inteligența artificială desfășurat în luna februarie la Paris, liderii globali, inclusiv reprezentanți ai UE, au părut interesați aproape exclusiv de încheierea unor noi acorduri de colaborare, nicidecum de ridicarea unor noi bariere sau reglementări suplimentare.

Pentru Paolo Benanti, rolul bisericii și ”expertiza sa în umanitate” îi poate convinge pe liderii politici, în special pe cei din țările catolice, ”să creeze un AI care să aibă grijă de om și care să fie aliniat cu imperativele justiției sociale”.

În prima discuție pe care Papa Leon al XIV-lea a avut-o cu șefa Guvernului italian, Giorgia Meloni, cei doi s-au angajat să continue să muncească pentru ”o dezvoltare etică și centrată pe om a inteligenței artificiale”.

De altfel, anul trecut, la invitația Giorgiei Meloni, și Papa Francisc li s-a adresat liderilor G7 pe tema eticii în domeniul inteligenței artificiale.

”Interesul Vaticanului pentru AI nu este deloc ciudat. Papa Francisc a manifestat, de asemenea, un mare interes pentru schimbările climatice, care reprezintă o altă mare problemă contemporană. Misiunea Bisericii este să fie fidelă principiilor fundamentale, adaptându-se în același timp la mersul lumii”,

apreciază profesoara Maria Savona.

În acest context, Vaticanul și-ar putea folosi influența majoră în așa-numitul Sud Global pentru a ”stimula un acces mai democratic” la inteligența artificială, pe măsură ce puterea tehnologică pare să se concentreze acum tot mai mult în mâinile giganților tehnologici și ale țărilor bogate. Tot Vaticanul ar mai putea contribui și la promovarea standardizării la nivel global a proceselor de reglementare, dominate actualmente de Europa, a mai spus Savona:

”Acest lucru ar fi cu adevărat foarte, foarte util.”

Suveranul pontif știe că Biserica ”poate ajuta la înțelegerea unei lumi în schimbare, orientând-o spre respectul pentru demnitatea umană și ne poate arăta cum inovația tehnologică poate sprijini asistența socială”, a mai spus ea.

Nici chiar Papa Leon al XIV-lea însuși nu a putut scăpa de flagelul global al conținutului generat de inteligența artificială.

La doar o săptămână după începutul mandatului său papal, un videoclip de pe YouTube pretindea că îl prezintă pe Papă lăudându-l pe liderul juntei militare care conduce Burkina Faso, Ibrahim Traoré. Vaticanul a semnalat că videoclipul era un deepfake, făcând parte dintr-un recent val de conținut fals generat de inteligența artificială pe platformele africane online în care Traoré este prezentat și glorificat ca model de leadership pan-african.

Comunitatea științifică și Vaticanul nu au fost dintotdeauna niște parteneri și nu s-au situat de aceeași parte a mesei. Este suficient să ne amintim că în anii 1600, autoritățile teologice catolice l-au condamnat pe astronomul Galileo Galilei pentru erezie, pentru că a afirmat că Pământul se învârte în jurul Soarelui.

Totuși, relația dintre credință și tehnologie ”este un concept absolut contemporan”, potrivit lui Benanti, care a ținut să precizeze și că mulți oameni de știință de-a lungul istoriei au fost și credincioși practicanți.

Desigur, rămâne de analizat eficiența noului Papă în misiunea sa autoproclamată, care va depinde de capacitatea sa de a-i influența pe ceilalți și, eventual, de notorietatea și charisma sa la nivel planetar:

”Vaticanul se bucură de o influență morală foarte puternică și de o voce cu adevărat autoritară”,

mai apreciază Maria Savona.