O nouă speranţă pentru bolnavii de diabet: celulele stomacului ar putea produce insulină
O nouă metodă ar putea permite organismului să-şi refacă singur celulele beta producătoare de insulină din pancreas. O descoperire recentă deschide o nouă direcţie promiţătoare în lupta împotriva diabetului zaharat de tip 1: celulele stomacului uman pot fi transformate genetic pentru a produce insulină, imitând funcţia celulelor pancreatice distruse de boală. Această abordare ar putea, în viitor, să elimine nevoia administrării de injecţii zilnice cu insulină, arată news.ro.
Diabetul zaharat de tip 1 apare atunci când pancreasul nu mai produce suficientă insulină, un hormon esenţial, care permite organismului să utilizeze glucoza din sânge pentru energie. Se estimează că boala afectează aproximativ 9,5 milioane de persoane la nivel mondial.
Persoanele cu diabet necesită monitorizarea continuă a glicemiei, asociată cu administrarea de insulină, pentru menţinerea unui nivel stabil şi sănătos al zahărului din sânge.
O posibilă nouă opţiune de tratament pentru aceşti pacienţi este înlocuirea celulelor beta pancreatice pierdute sau nefuncţionale, fie prin transplant de celule, fie prin generarea de noi celule beta din celule deja existente în organism.
Această din urmă strategie a fost urmată de oamenii de ştiinţă care au descoperit anterior că celulele din stomacul şoarecilor pot fi transformate în celule beta pancreatice prin inginerie genetică.
Cercetătorii au demonstrat acum că celulele stomacului uman pot fi reprogramate genetic pentru a acţiona precum celulele beta pancreatice, responsabile de producerea insulinei, potrivit International Society for Stem Cell Research.
Rezultatele provin dintr-un studiu internaţional realizat de echipe de la Weill Cornell Medicine, din Statele Unite, şi Universitatea Peking, din China, şi publicat joi, în revista ştiinţifică Stem Cell Reports.
În absenţa insulinei, nivelul zahărului (glicemia) din sânge creşte periculos, afectând organe vitale precum rinichii, ochii şi inima. În prezent, gestionarea bolii depinde de monitorizarea constantă a glicemiei şi de administrarea frecventă de insulină prin injecţii.
Echipa de cercetare a vizat depăşirea acestei limitări prin aplicarea unei strategii de reprogramare celulară. Pornind de la studii anterioare efectuate pe şoareci, în care celulele stomacului au fost transformate în celule beta pancreatice, cercetătorii au încercat acum să obţină un rezultat similar folosind celule umane.
Pentru asta, cercetătorii au cultivat în laborator organoizi gastrici, mici structuri tridimensionale care reproduc parţial funcţiile stomacului. Aceşti organoidzi au fost modificaţi genetic pentru a conţine un „comutator” molecular capabil să declanşeze producerea de insulină.
După activarea acestui mecanism, organoizii au fost transplantaţi în regiunea abdominală a unor şoareci de laborator, unde au supravieţuit timp de până la şase luni şi s-au integrat în ţesuturile gazdei, conectându-se la vasele de sânge.
Atunci când cercetătorii au activat comutatorul genetic, celulele stomacului uman au început să producă insulină, prezentând un profil similar cu celulele beta pancreatice autentice.
La şoarecii diabetici, insulina secretată de aceste celule umane reprogramate a determinat scăderea nivelului glicemiei şi ameliorarea manifestărilor bolii.
Deşi rezultatele sunt promiţătoare, metoda este încă experimentală şi necesită o validare suplimentară înainte de a putea fi aplicată la oameni.
O astfel de tehnologie ar putea permite, în viitor, reprogramarea propriilor celule ale pacientului pentru a restabili producţia naturală de insulină, oferind o alternativă durabilă şi personalizată la tratamentele actuale cu injecţii cu insulină.
Cercetătorii subliniază totuşi că sunt necesare studii suplimentare pentru a evalua siguranţa şi eficacitatea acestei metode la scară umană.
Fiți la curent cu ultimele noutăți! Urmăriți AFACERI.news și pe 
