Paradoxul climatic | Eventualul eșec al Acordului de la Paris ar ”îneca” sute de aeroporturi

În chiar prima zi a mandatului său, noul președinte american Joe Biden a semnat un ordin prin care Statele Unite aderă din nou la obiectivele Acordului climatic de la Paris, o coaliție formată din aproape 200 de țări care colaborează pentru a ținte comune de eliminare treptată a combustibililor fosili (cărbune, petrol și gaze naturale) din mix-ul lor energetic, cu scopul este de a limita creșterea temperaturii globale cu mai mult de 2°C și, de preferință, cu 1,5°C, comparativ cu nivelurile preindustriale. A fost prima veste bună din punctul de vedere al protecției mediului venită din Statele Unite în ultimii patru ani.

Este o veste bună și pentru toți cei care se bucură sau se bazează pe călătoriile cu avionul. O creștere globală a temperaturii de 2°C ar afecta în mod catastrofal și pentru totdeauna industria aviației, concluzionează cele mai recente cercetări publicate în revista ”Climate Risk Management”, scrie ediția americană a revistei Forbes.

Momentul reintrării SUA în Acordul de la Paris este important. Deceniul 2011-2020 a fost cel mai fierbinte înregistrat vreodată pe Pământ iar în ultimii ani zona de dincolo de Cercul Polar de Nord a înregistrat recorduri istorice de temperatură.

Toate acestea au condus la creșterea nivelului mării și la afectarea zonelor costiere.

Conform celui mai recent raport privitor la creșterea nivelului mediu al mărilor, realizat de Institutul de Științe Marine din Virginia, nivelul mării de-a lungul coastelor americane a crescut în ultima perioadă într-un ritm nemaiîntâlnit până acum. Nu doar atât: cercetătorii spun că ne putem aștepta ca nivelul mărilor să crească cu încă o jumătate de metru, în medie, până în 2050.

Aeroporturi la apă!

Profesorii Richard Dawson și Aaron Yesudian de la Catedra de Inginerie a Universității din Newcastle au clasificat peste 14.000 de aeroporturi din întreaga lume pe baza riscurilor pe care le implică creșterea nivelului mării, ținând cont de locul unde sunt situate și de expunerea lor la efectele fenomenelor meteo extreme, luând în calcul nivelul mediu actual și cel prognozat al mărilor. Echipa condusă de cei doi a analizat, de asemenea, probabilitatea inundațiilor în funcție de nivelul actual și cel prognozat al mărilor și modul în care standardele actuale de protecție împotriva inundațiilor ar putea face față.

Astfel, cercetătorii au descoperit că 270 de aeroporturi din întreaga lume sunt în prezent în pericol de inundații costiere din cauza creșterii nivelului mării.

O creștere globală a temperaturii de 2°C, pe care Acordul de la Paris își propune să o prevină, ar face ca 100 de aeroporturi să ajungă sub nivelul mării, iar altele 364 s-ar confrunta cu risc crescut de inundații.

Dacă Acordul de la Paris eșuează, iar temperatura medie globală ar crește cu mai mult de 2°C, până în 2100 vor fi expuse la astfel de pericole 572 de aeroporturi dintre cele existente acum în lume.

Cercetătorii Universității din Newcastle expun numeroasele motive pentru care aeroporturile sunt deosebit de vulnerabile la creșterea nivelului mării.

Orașele sunt adesea situate aproape de mare, iar aeroporturile care le deservesc au fost adesea construite în zone joase. Acest lucru s-a întâmplat din motive practice: este pur și simplu mai ușor să găsești suprafețe mari de teren plat în zonele joase, în așa fel încât traiectoriile de decolare și aterizare să scadă, cât mai mult posibil, riscurile de coliziune. Drept urmare, multe aeroporturi au fost construite în zone umede de coastă, mlaștini și câmpii inundabile.

Citând o serie de cercetări din 2019 ale Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice, care au demonstrat cât de repede crește nivelul mării de-a lungul majorității țărmurilor lumii, Dawson și Yesudian afirmă că riscurile pentru aeroporturile aflate în zone joase vor crește în mod inevitabil.

Potrivit modelului elaborat de ei, cele mai expuse 20 de aeroporturi din lume acestui risc al schimbărilor climatice sunt toate situate în sud-estul și estul Asiei, iar aeroportul Suvarnabhumi din Bangkok (BKK) și aeroportul Wenzhou Longwan (WNZ) din China sunt în fruntea listei.

De fapt, China are cele mai multe aeroporturi clasate în top 20, inclusiv principalul aeroport din Shanghai, Hongqiao (SHA).

În Europa, cel mai vulnerabil aeroport este Aeroportul Corvo din Insulele Azore, urmat de Aeroportul din Bremen (Germania). În Regatul Unit, London City Airport – al cincilea aeroport al capitalei britanice – este la cel mai mare risc.

Dacă măsurile de protecție împotriva inundațiilor ar fi scoase din analiză, cel mai expus aeroport ar fi Schiphol, din Amsterdam (AMS), dar acesta beneficiază în prezent de protecție împotriva inundațiilor pentru evenimente extreme cu probabilitatea de 1 la 10.000 de ani.

În Statele Unite, Aeroportul Internațional Louis Armstrong din New Orleans, Aeroportul Nightmute din sud-vestul Alaskăi, Aeroportul Internațional Key West din Florida și două dintre cele trei mari aeroporturi din zona New York – Aeroportul La Guardia și Aeroportul Internațional Newark Liberty – sunt clasificate printre cele mai expuse 100 de aeroporturi din lume.

Efectul fluturelui

Efectele nu afectează numai zonele costiere.

Creșterea nivelului mării nu amenință doar aeroporturile luate individual, ci mai degrabă industria transporturilor aeriene în ansamblu.

”Aeroporturile de pe coastă sunt disproporționat de importante pentru rețeaua aeriană globală. Prin urmare, până în 2100, între 10% și 20% din toate rutele la nivel global vor fi expuse riscului de perturbare”, a spus profesorul Dawson. ”Creșterea nivelului mării reprezintă, prin urmare, un risc serios pentru transportul global de pasageri și mărfuri, cu costuri considerabile pentru întreaga economie globală.”

Echipa de cercetători britanici a ajuns la concluzia că până la o cincime din rutele de transport aerian ar putea fi afectate.

Cercetătorii prognozează că unele aeroporturi costiere mai mici, de interes regional, vor dispărea de pe hartă, deoarece salvarea lor prin investiții suplimentare nu va fi viabilă din punct de vedere economic. Din nou, unele regiuni vor fi afectate în mod disproporționat.

În schimb, aeroporturi mari sunt de obicei bine protejate împotriva intemperiilor și, în plus, este de presupus că pot accesa mai ușor finanțări pentru investiții, în așa fel încât să reziste mai bine schimbărilor

”Costul de adaptare va fi modest în contextul cheltuielilor globale cu infrastructura”, a spus profesorul Dawson.

Cele mai vulnerabile sunt cele aproape 1.000 de aeroporturi de coastă care operează cel mult cinci rute comerciale.

“În unele locuri, rata de creștere a nivelului mării, resursele economice puține și spațiul limitat pentru locații alternative vor face ca unele aeroporturi să devină pur și simplu neviabile și vor dispărea cu totul”, a spus Dawson.